Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Influenta antropica asupra faunei cinegetice din aria protejata Magura Odobesti
Scris de administrator   
Marţi, 08 August 2017 23:08

INFLUENȚA ANTROPICĂ ASUPRA FAUNEI CINEGETICE DIN ARIA PROTEJATĂ MĂGURA ODOBEȘTI

BORDEA Gina, profesor biologie

BORDEA Emilian, profesor istorie

Liceul ”Simion Mehedinți” Vidra, județul Vrancea

Principala cauză a scăderii diversităţii biologice, ce include pierderea speciilor, nu este exploatarea direct de către om, ci distrugerea habitatelor care rezultă fără îndoială din creşterea numerică a populaţiei şi intensificarea activităţilor umane. Manifestată mai ales în regiunile intens populate, presiunea antropică asupra habitatelor naturale creşte pe raza judeţului Vrancea de la est la vest, odată cu restrictivitatea reliefului şi a climei pentru desfăşurarea activităţilor umane.

Termeni cheie: antropic, habitat, sivicultura, faună, resurse trofice, braconaj.

Chiar şi aşa se poate afirma că zona vestică a judeţului, care include şi zona noastră de studiu nu este afectată de activităţi antropice care degradează sau distrug habitate naturale (Chiriac et al.2009). În încercarea de a detalia care sunt factorii principali care conduc la degradarea sau distrugerea habitatelor naturale, am identificat următoarele tipuri de activităţi:

-păşunatul efectuat cu animale domestice are impact negativ prin reducerea resursei trofice disponibile, precum şi prin favorizarea transmiterii de boli de la animalele domestice la fauna sălbatică;

- amenajări cursuri de apă;

- artificializarea vegetaţiei;

- câinii hoinari au impact negativ major, prin acţiunea directă asupra speciilor de faună sălbatică prin fenomenul de prădare a speciilor de mamifere de talie mică şi indirect prin transmiterea de boli, concurenţă pentru speciile carnivore;

- colectarea resurselor naturale, prezenţa culegătorilor de fructe, plante medicinale etc. are un impact negativ prin deranjul permanent în zonă;

- depozite ilegale de deşeuri care constituie sursă de boli pentru speciile de mamifere;

- exploatarea forestieră determină reducerea suprafeţelor optime pentru adăpost şi pentru iernat;

- braconajul constituie o presiune asupra speciilor de mamifere, fără a putea fi însă cuantificat;

- schimbări în utilizare terenuri (construcţie aşezăminte de cult şi construcţie drumuri forestiere);

- infrastructura de comunicaţii (releu de televiziune/ radiocomunicaţii/ telefonie mobilă) pe Dealul Măgura. Dintre activităţile antropice cu impact asupra zonei studiate, exemplificăm câteva, care pot duce la o degradare a stării de conservare a habitatelor şi speciilor.

Silvicultura. Fondurile cinegetice sunt acoperite în mare parte de păduri de foioase, reprezintă un areal dominat de activităţi de exploatare a masei lemnoase. Activităţile forestiere realizate de agenţi economici sau în regie proprie de către administratorii fondului forestier, duc inevitabil la perturbări ale activităţii speciilor de mamifere şi indirect la degradarea habitatelor. Astfel de activităţi antropice sunt prezente în drumurile forestiere care sunt practicabile, permiţând accesul către masa lemnoasă. Tăierea arborilor maturi (fag, stejar, gorun) duce la o scădere a producţiei de ghindă şi jir, ce reprezintă hrana de bază pentru mistreţ, cerb ţi urs, ducând astfel la producerea unor pagube în suprafeţele acoperite de culturi agricole. Practic tehnicile silvice din prezent urmăresc menţinerea unei compoziţii variate şi specifice pădurilor, ci urmăresc realizarea unei dominanţe a speciilor cu valoare economică ridicată (brad, molid, fag).

În multe situaţii, fragmentele de habitat apar ca insule ale habitatelor iniţiale în peisaje ostile, dominate de elemente antropice. Fragmentarea habitatelor este recunoscută ca o ameninţare majoră la adresa biodiversităţii, cel mai adesea speciile de mamifere de talie mică nefiind capabile să supravieţuiască în aceste condiţii alterate.

Depozite ilegale de deşeuri – sursă de boli pentru speciile de mamifere. Până la realizarea unor sisteme funcţionale de colectarea deşeurilor menajere, localităţile din apropierea fondurilor cinegetice studiate, sunt generatoare de cantităţi însemnate de deşeuri menajere sau rezultate din diferite activităţi specifice (construcţii, silvicultură, activităţi industriale De exemplu, în fondul Măgura, în imediata vecinătate a mănăstirii Tarniţa, se găsesc depozite ilegale de deşeuri, care pe lângă degradarea peisajului şi infestarea apelor de suprafaţă şi adâncime, cu poluanţi, reprezintă un factor de transmitere a unor boli prin intermediul speciilor de mamifere . Mai mult decât atât, deşeurile menajere pot fi o sursă de hrană pentru urs şi mistreţ, ceea ce poate determina apariţia unor procese de habituare a acestor specii şi implicit la apariţia unor aspecte legate de modificări ale comportamentului bolilor şi un concurent în relaţia pradă/ prădător.

În acelaşi timp, depozitele ilegale de deşeuri, constituie un factor de atracţie pentru câinii şi pisicile hoinare, care prin prezenţa lor în arealele populate de specii din fauna sălbatică, sunt un vector de transmitere a bolilor şi un concurent în relaţia pradă/ prădător.

Braconajul. Pe teritoriul celor două fonduri de vânătoare (Vizantea şi Măgura) au fost semnalate situaţii de animale braconate. Diminuarea suprafeţelor ocupate de păduri fac ca animalele sălbatice să se deplaseze în căutarea altor surse de hrană, ceea ce a determinat ca în ultimii ani să apară situaţii conflictuale şi să inducă crearea unor imagini negative a acestor specii şi neînţelegerea necesităţii de protecţie (Rozylowicz et al., 2004). Localnicii în scopul protejării recoltelor, livezilor şi stânelor, acţionează dincolo de limitele legii şi încearcă să înlăture animalele care, să recunoaştem, produc pagube extrem de ridicate şi uneori oamenii îşi apără avutul cu preţul vieţii. Astfel, braconierii pun capcane cu laţuri în pădure în vederea capturării animalelor sălbatice (Figura 1.). Presa din judeţul Vrancea a semnalat astfel de situaţii:,, o ursoaică tânără a fost salvată dintr-o capcană a braconierilor montată în apropierea satului Mesteacănu, comuna Vizantea Livezi. Animalul a fost eliberat de Unitatea Mobilă de Salvare a Animalelor Sălbatice, compusă din reprezentanți ai Agenției de Protecția Mediului (APM) Vrancea, membri ai Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice, medici veterinari, vânători de la AJVPS. Din fericire, animalul nu a avut răni grave şi s-a trezit după aproximativ 15 minute de la administrarea antisedanului. Nu este primul caz de braconaj în care urşii cad victime capcanelor cu laţ montate în păduri. Ursoaica de săptămâna trecută era prinsă într-un laţ făcut dintr-un cablu metalic făcut de braconieri pentru prinderea mistreţilor şi căprioarelor. Laţul era montat într-o trecătoare pentru animale situată în pădure, la câţiva kilometri de primul sat. Era un exemplar tânăr, de circa doi ani. Reprezentantul APM, Silviu Chiriac, spune că poliţia va continua cercetările în acest caz însă este greu de crezut că vor fi găsite şi identificate amprentele braconierilor de pe laţul metalic. Din nefericire, nu este singurul caz de braconaj din ultimii ani. Cele mai cunoscute cazuri sunt cele ale braconajului cu arma însă cele care provoacă cele mai mari pagube sunt capcanele pentru mistreţi şi căprioare. „În ultimii zece ani cred că au fost circa 70 de cazuri de urşi prinşi în laţurile braconierilor. Cea mai mare parte au fost eliberaţi dar au fost şi cazuri în care am ajuns prea târziu şi animalele erau moarte“, a precizat Silviu Chiriac.” (articol scris de Ciprian Dumitru - Monitorul de Vrancea, 3 noiembrie 2014).

A B

http://www.ziaruldevrancea.ro/files.php?file=urs17_2_853029121.jpg

http://www.ziaruldevrancea.ro/files.php?file=urs17_3_720912478.jpg

Figura 1. Exemplar de urs prins în laţ, tranchilizat (A) şi acţiunea de salvare a acestuia(B), (Ziarul de Vrancea).

„Agenţia de Protecţie a Mediului Vrancea şi membrii Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice au intervenit pentru salvarea ursului care avea laba prinsă. Un urs a fost prins în laţ de braconieri în apropierea comunei Mera, în fondul de vânătoare Andreiaşu. Unitatea mobilă de salvare a animalelor sălbatice, compusă din reprezentanţi ai Agenţiei de Protecţia Mediului Vrancea şi membrii ai Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice, au intervenit pentru eliberarea ursului şi acordarea de îngrijiri medicale. Echipa de salvare a fost condusă la locaţia capcanei de către reprezentanţi ai A.J.V.P.S Vrancea, ce au asigurat suportul şi securitatea salvatorilor pe tot parcursul operaţiunii de salvare. Potrivit salvatorilor, ursul avea piciorul anterior stâng prins într-o capcană artizanală, făcută dintr-o şufă din oţel, ce i-a creat o plagă destul de urată. „Sunt laţuri letale. Braconierii le pun pentru mistreţi şi căpriori şi cad urşii victime. Intervenţia a fost rapidă, ursul a fost tranchilizat, laţul a fost tăiat, s-au acordat îngrijiri medicale, laba a fost dezinfectată şi s-au aplicat substanţe cicatrizante. După acordarea îngrijirilor ursul a fost eliberat. Locaţia în care a fost prins ursul se află la limita unei păduri de foioase, în liziera căreia se afla o livadă de nuci, o fâneaţă şi un adăpost temporar. În locul unde a fost găsit ursul erau instalate mai multe laţuri ce au fost strânse de către membrii unităţii mobile de salvare a animalelor sălbatice”, ne-a spus Silviu Chiriac, coordonatorul proiectului „Life Ursus” în Vrancea.(articol scris de Sorin Tudose - Ziarul de Vrancea, 16 octombrie 2013).

Se impune educarea şi conştientizarea populaţiei prin limitarea acestor proceduri nedemne statutului de om, care nici pe de parte nu rezolvă situaţiile conflictuale. În Australia. SUA, Argentina, ţări cu tradiţie în creşterea animalelor, se folosesc sisteme de protecţie cum sunt gardurile electrice. Acestea au funcţia de a nu mai permite accesul animalelor în stâni sau în livezi şi animalele domestice sunt ţinute în ţarcul realizat fără construirea gardurilor de lemn. Pe păşunile comunei Bârseşti - zonă demonstrativă în cadrul uni proiect de protejare a carnivorelor mari, situată în fondul de vânătoare Vizantea, s-au amplasat garduri electrice arătând beneficiile acestora pentru protejarea vitelor şi a culturilor (Rozylowicz et al., 2004).

Schimbări în utilizare de terenuri (construcţie aşezăminte de cult şi construcţie drumuri forestiere). Poluarea şi fragmentarea habitatelor pot genera pierderea definitivă a mediului de viaţă, pentru speciile care manifestă intoleranţă la schimbări majore, chiar dacă aceste areale par a fi neatinse.

Un exemplu de schimbare în utilizarea terenurilor este cauzată de construcţii efectuate sau care urmează a fi realizate în fondul de vânătoare Măgura. În această zonă se află două lăcaşe de cult, construite înainte de anii 1989, mănăstirea Tarniţa şi Sfinţii Voievozi.

În anul 2012, pe vârful Măgura Odobeşti, s-au făcut excavaţii fără acord de mediu şi aviz custode (Bouroș et al., 2012), în vederea ridicării unui turn de telefonie mobilă. În cele din urmă, lucrările de construcţie a releului au fost sistate şi s-a dispus readucerea zonei în starea iniţială. Alături de fenomenul de distrugere integrală a habitatelor,este întâlnit şi fenomenul de pulverizare prin drumuri, medii urbane, terenuri agricole sau construcţii. Factorul antropic reprezintă o cauză importantă în producerea fragmentării unui habitat prin construirea de drumuri în cadrul unui peisaj natural, astfel divizându-l.

BIBLIOGRAFIE:

  1. BOUROȘ, G. M. DRAGOMIR, L. BERDE, X. ANEGROAIE, L. PĂTRAȘCU, – Studiu privind inventarierea speciilor de mamifere, înainte și după prima zăpadă. Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice, Focșani, 2012.

  2. .CHIRIAC, S., R. SANDU, N. CHIRIAC, – Rețeaua ecologică de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea, Editor APM Vrancea, proiect LIFE05NAT/RO/000170, 2009.

  3. COMŞIA, A., Biologia şi principiile culturii vânatului. Editura Academiei, Bucureşti, 1961.

  4. COTA, V., M. BODEA, – Vânatul României. Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 1969.

  5. ROZYLOWICZ, L., N. IVANOV, S. CHIRIAC, – Protecția carnivorelor mari din Vrancea. Editura Ars Docendi, București, 2004.

 

Revista cu ISSN

Fotografia sumar de viata

Fotografia sumar de viata

Fotografia, sumar de viata! Istoria omenirii, fie recenta sau antica, nu a fost foarte bine ilustrata deoarece aparatele foto au aparut de foarte putin timp, ceva peste 100 de ani. Unii ar...

Read more

Autenticitatea in literatura romana inte…

 AUTENTICITATEA ÎN LITERATURA ROMÂNĂ INTERBELICĂ     Prof. Iorga Violeta – Teodora  Şcoala nr.16 ,,N. Bălcescu”        Perioada interbelică a însemnat pentru romanul românesc un amplu proces de modernizare la temelia căruia s-au aşezat studii...

Read more

Studiu privind relatia dintre implicarea…

STUDIU – PRIVIND RELAŢIA DINTRE IMPLICAREA ELEVILOR ÎN ACTIVITĂŢI EXTRAŞCOLARE ŞI COMPORTAMENTELE LOR AGRESIVE     Blejan Maria Liliana, Profesor Psiholog Liceul de Arte Plastice “Hans Mattis Teutsch” Braşov     Acest studiu are la bază ideea...

Read more

Rolul educatiei in dezvoltarea personali…

ROLUL EDUCAȚIEI ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII Prof. Nadia Breazu Colegiul Tehnic Motru Cuvinte cheie: educabilitate, ineism, ambientalism, interacţionism, repere psiho-genetice Rezumat. Numai omul poate învăţa. Puterea educaţiei...

Read more

Integrare_copii cu cerinte educative spe…

PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINŢE EDUCATIVE SPECIALE Inst. Cristina Laura Şcoala cu clasele I-IV Susag, Comuna Craiva, Judetul Arad Ca fiintǎ socialǎ, omul...

Read more

portofoliul didactic o metoda alternativ…

PORTOFOLIUL DIDACTIC, o metodă alternativă viabilă de evaluare   Prof. Stan Cristina Şcoala Gimnaziala Bâsca-Chiojdului, jud. Buzău   „Într-o şcoală niciodată nu se ştie cine dă şi cine primeşte.” (Constantin Noica)   Şcoala are “obligaţia“ să creeze condiţii...

Read more

Parteneriat familie-scoala

PARTENERIAT FAMILIE - ŞCOALÃ   Inst. DOBREA MONICA Şcoala cu cls. I -VIII „Înv. N. Pâslaru” Casin, jud. Bacãu     Motto: „Prezenta pãrintilor poate transforma cultura scolii.” ...

Read more

Scoala Altfel activitati pentru clasele …

ACTIVITATEA NR. 1 CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!   Program Şcoala Altfel -  Activităţi   1.        Grupa de vârstă: tineriiii din clasele IX-XII 2.        Ariile de dezvoltare: fizic, intelectual, caracter, emoţional, social, spiritual 3.       ...

Read more