Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar aspecte generale
Miercuri, 15 August 2012 00:00

CAPITOLUL II
 Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar

 

   SECTIUNEA 1
Inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar. Aspecte generale

 

Art. 10. -

    Prezentul regulament asigura caracterul unitar al inspectiei scolare generale la nivel national si stabileste scopurile inspectiei, personalul abilitat sa faca inspectia si modul de realizare concreta a inspectiei. Prezentul regulament va fi folosit in cadrul inspectiilor scolare generale realizate in unitatile de invatamant de stat, particulare si confesionale autorizate/acreditate.

Art. 11. -

    Scopul inspectiei scolare generale il constituie:

   a) evaluarea si monitorizarea activitatii unitatilor de invatamant preuniversitar, concretizata prin furnizarea catre cei in drept a rapoartelor de inspectie;

b) imbunatatirea rezultatelor scolare prin evaluarea conformitatii functionarii si dezvoltarii unitatilor de invatamant preuniversitar cu legislatia privind invatamantul in vigoare, cu politicile, strategiile si proiectele nationale in domeniul educatiei si cu nevoile individuale, comunitare, regionale si nationale in domeniul educatiei;

   c) consilierea si sprijinirea unitatilor de invatamant preuniversitar si a personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic pentru imbunatatirea propriei activitati.

Art. 12. -

    Inspectia scolara generala se realizeaza de catre MECTS si inspectoratele scolare judetene (ISJ)/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti (ISMB), in toate unitatile de invatamant preuniversitar care formeaza sistemul national de invatamant, vizand aspectele si ariile tematice nominalizate in prezentul regulament.

Art. 13. -

    Unitatile de invatamant preuniversitar care urmeaza sa fie inspectate vor fi stabilite de ISJ/ISMB, in urma diagnozei locale, sau de MECTS, in cazul unor prioritati/obiective nationale specifice.

Art. 14. -

    Perioada dintre doua inspectii scolare generale ale unitatilor de invatamant preuniversitar va fi stabilita in urma unor constatari si analize fundamentate, luate la nivelul ISJ/ISMB sau la nivelul MECTS.

Art. 15. -

    Inspectorii vor face aprecieri asupra urmatoarelor 7 arii tematice/domenii:

   a) managementul scolar, managementul calitatii, dezvoltarea institutionala, eficienta atragerii si folosirii resurselor (umane, financiare, materiale si informationale), respectarea legislatiei in vigoare si a regulamentelor;

   b) modul de aplicare a curriculumului national, dezvoltarea si aplicarea curriculumului la decizia scolii/in dezvoltare locala, calitatea activitatilor extracurriculare realizate de personalul didactic si unele categorii de personal didactic auxiliar;

   c) activitatea personalului didactic (proiectare, predareinvatare, evaluare, reglare/remediere, diferentiere a demersului educational);

   d) nivelul performantelor realizate de elevi in invatare raportat la standardele educationale nationale (curriculare si de evaluare);

e) modul in care unitatea de invatamant sprijina si incurajeaza dezvoltarea personala a elevilor si motivatia acestora in invatare (consiliere, orientare scolara, asistenta individualizata), respectand principiile educatiei incluzive si asigurarea egalitatii de sanse;

   f) relatiile unitatii de invatamant cu parintii si cu comunitatea locala;

   g) atitudinea elevilor fata de educatia pe care le-o furnizeaza unitatea de invatamant.

Art. 16. -

    Ariile tematice/Domeniile inspectate, sursele de informare consultate si criteriile folosite de inspectori atunci cand realizeaza o inspectie scolara generala sunt prezentate in cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar, prevazuta in anexa nr. 1.

Art. 17. -

   (1) Lista unitatilor de invatamant preuniversitar in care urmeaza sa se desfasoare inspectia scolara generala impreuna cu perioadele din graficul de activitati semestriale ale ISJ/ISMB alocate acestui tip de inspectie sunt propuse de catre inspectorul scolar general adjunct coordonator al Compartimentului curriculum si controlul asigurarii calitatii si avizate in consiliul de administratie al ISJ/ISMB la inceputul fiecarui semestru.

   (2) La nivelul MECTS, lista unitatilor de invatamant preuniversitar in care urmeaza sa se desfasoare inspectia scolara generala si graficul activitatilor de inspectie se realizeaza la nivelul directiei generale/directiei de profil, respectiv Directia generala educatie si invatare pe tot parcursul vietii - Directia inspectie scolara, fiind inaintate spre aprobare secretarului de stat pentru invatamantul preuniversitar.

Art. 18. -

    Dimensiunea echipei de inspectori si disciplinele inspectate vor fi stabilite in functie de marimea si complexitatea unitatii de invatamant (numar de elevi, numar de structuri arondate unei unitati cu personalitate juridica, distributia geografica). Inspectia scolara generala este realizata, de regula, de o echipa formata din 2 pana la 8 inspectori si va fi condusa de un coordonator numit dintre acestia. Echipa va cuprinde inspectori care au competentele necesare pentru a inspecta un esantion format din cel putin 6 discipline incluse in curriculum. In scolile cu limba de predare a unei minoritati nationale, echipa de inspectori va fi insotita de inspectorul de minoritati/de specialitate pentru limba maghiara, germana, romani etc., respectiv de metodisti vorbitori ai limbilor minoritatilor.

Art. 19. -

    Durata inspectiei scolare generale este de 1-2 saptamani, in functie de marimea si complexitatea activitatilor educationale ale unitatii de invatamant preuniversitar inspectate.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Duminică, 28 Octombrie 2012 12:18
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Metoda proiectului in invatamantul presc…

METODA PROIECTULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR Înv. Gajdo Eszter Şcoala Gimnazială „Orbán Balázs” Acest articol îşi propune să prezinte rolul, importanţa şi etapele proiectului în procesul instructiv-educativ desfăşurat la nivelul învăţământului...

Read more

Formarea atitudinii de iubire fata de Du…

FORMAREA ATITUDINII DE IUBIRE FAŢĂ DE DUMNEZEU A TINERILOR SOCIETĂŢII DE ASTĂZI Prof. MĂTĂLICĂ PAULA Şcoala Gimnazială, comuna HERĂEŞTI – NEAMŢ REZUMATUL LUCRĂRII ...

Read more

Frumusetea matematicii

FRUMUSEŢEA MATEMATICII Prof. Opriş Brişcan Maria, Liceul Tehnologic ,,C-tin Brâncuşi” Oradea Unii oameni consideră că în matematică toate conceptele au fost create la întrebări fără răspuns, iar pentru alţii matematica reprezintă...

Read more

Relatia de comunicare educator educat

 RELAŢIA DE COMUNICARE EDUCATOR-EDUCAT   Prof înv. primar Sorina Nevodenszki ,,Şcoala cu clasele I-VIII Sînandrei”, Jud. Timiş   ,,Când ai stat în bancă ani de zile sub ochii serioşi ai cuiva care te învaţă carte,...

Read more

Metamorfozele logicii lui Titu Maiorescu

 METAMORFOZELE „LOGICII” LUI TITU MAIORESCU   Prof. drd. GABRIELA IONESCU Colegiul Tehnic Nr. 2, Târgu-Jiu, jud. Gorj     Rezumat: Manualul de Logică elaborat de Titu Maiorescu a contribuit substanţial la înfiinţarea şcolii româneşti de filosofie...

Read more

Sistemul de asigurare a calitatii inspec…

CAPITOLUL II  Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar    SECTIUNEA a 7-a Sistemul de asigurare a calitatii inspectiei la nivelul ISJ/ISMB   Art. 54. -     Managementul calitatii inspectiei scolare consta in crearea unor sisteme si...

Read more

Echilibrul psihosomatic in viata cotidia…

ECHILIBRUL PSIHOSOMATIC ÎN VIAŢA COTIDIANĂ                              Mureşan-Chira Gabriel             Prof. Educator CRDEII, Cluj-Napoca        Tentaţiile lumii contemporane pot destabiliza echilibrul psihosomatic al unui individ în aşa fel încât defazarea triadei corp-...

Read more

Rolul adolescentului in societate

ROLUL ADOLESCENTULUI ÎN SOCIETATE   Prof. Teodorescu Lacramioara Liceul Teoretic D. Zamfirescu Odobeşti, Jud. Vrancea Fiecare adolescent este un caz concret, distinct şi trebuie tratat ca atare. El are maniera sa...

Read more