Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Pledoarie pentru lectura
Joi, 08 Noiembrie 2012 11:07

PLEDOARIE PENTRU LECTURĂ

 

 

Prof. Stan Cristina

Şcoala Gimnaziala Bâsca-Chiojdului, jud. Buzău

 

 

Lumea se schimbă cu o rapiditate extraordinară, mass-media pătrunde în viaţa fiecăruia dintr noi, copleşindu-ne prin informaţie, comunicaţia este rapidă, prin telefon, internet sau fax. În asemenea condiţii, nu este chiar de mirare când unii dintre elevi, şi nu numai, se întreabă la ce bun o ora de limba şi literatura română, un dascăl care predă aceeaşi gramatică cu norme rigide, un profesor care să-i trimita să citească pe Eminescu, Creangă, Sadoveanu sau Preda, torturându-i 50 de minute cu lucruri care, aparent, s-ar putea să nu le folosească niciodată.

Răspunsul nu este simplu, căci activitatea de educaţie a profesorului de limbă şi literatură româna este un factor de gândire şi de simţire, de modelare a sufletului şi de  pe lângă achiziţiile din programa şcolară, manuale şi cărţi, elevul este ajutat de profesor să-şi formeze comportamente noi, adecvate pentru manifestarea creativităţii, iniţiativei şi complexităţii personalităţii sale, pentru ca tânărul educat să devină un reper al comunităţii căreia îi aparţine.

Cred că progresul şcolar este determinat de ce face, cum face profesorul de limbă şi literatură română şi, bineînţeles, de ce vor şti să facă elevii săi. Profesorului îi revine sarcina dificilă de a forma la elevi, în primul rând, deprinderea de a citi, pentru că lectura este singura cale de adaptare, oferind posibilitatea de dezvoltare interioară şi spirituală.

Învăţarea limbii şi literaturii române în şcoală este o cale importantă de formare şi autoperfecţionare, stimulând memoria, imaginaţia, gândirea. Lectura înseamnă explorarea unui univers nou, confruntarea de idei, modele de urmat, repere, asumarea de atitudini.

În învăţământul primar şi gimnazial, lectura în clasă este foarte importantă deoarece prin ea se realizează atât dobândirea unei experienţe psihointelectuale, cât şi educaţia şi instrucţia elevilor. Aceştia  vor înţelege că lectura este un act esenţial al existenţei  şi realizării operei literare, ca rezultatal coparticipării cititorului la semnificaţia mesajului artistin încorporat în operă.

Actul lecturii are la bază un fond  cultural, emoţional şi comportamental care diferă  de la un receptor la altul, ceea ce presupune o pregătire a elevului pentru a recepta textul literar.profesorul  trebuie să-l atragă, să-i cultive gustul pentru lectură, prezentând verbul a citi ca pe un act cultural obligatoriu, de educaţie ce se desfăşoară într-o perioadă îndelungată de timp bprin abordarea unor texte diverse.

Obligativitatea, superficialitatea, renunţarea, modul de a gândi astazi nu mai citeşte nimeni, sunt atitudini aculturale, nepedagogice care fac ca relaţia profesor-literatură-elev să se transforme într-o convenienţă, cu un efect negativ asupra celui din urmă.

Receptarea textului literar înseamnă şi predarea normelor ortoepice şi ortografice ale limbii române, acestea aflându-se în raport de reciprocitate, în sensul că ortografia fixează grafic ortoepia sau că imaginea scrisă a cuvântului, corectitudinea lui influenţează stilul. Profesorul de limbă şi literatură română trebuie să analizeze textul împreună cu elevii printr-o confruntare a greşelii cu norma, prin fixarea variantei corecte cu ajutorul unor exemple adecvate de cunoaştere, caracterizare, grupare, morivare, disociere, în scopul formării deprinderilor corecte.

Studierea limbii şi literaturii române în şcoală oferă posibilitatea de a solicita ortografia şi ortoepia în interpretarea operei literare, în multe csazuri acestea determinând stilul şi individualizarea unor personaje sau relevând intenţionalitatea scriitorului de a exprima o idee, un anumit mesaj. Lectura este una dintre căile importante de formare, îmbogăţire şi de nuanţare a vocabularului elevilor, de aceea profesorului de limbă şi literatură română îi revine obligaţia de a cunaşte ce şi cât citesc elevii, de a orienta lectura acestora. Programa oferă posibilitatea stabilirii unei bibliografii obligatorii, de referinţă, pe care elevii trebuie să o parcurgă pentru a-şi forma o cultură generală, pentru a-şi  educa gustul şi simţul estetic. În cadrul orei de literatură, profesorul are posibilitatea de a analiza textele literare într-o discuţie liberă, necoercitivă, dezvoltând la elevi simţul de observaţie şi analiză, stabilind etape şi nivele de lectură ale înţelegerii unui text, vocabularul necesar exprimării observaţiilor, punctelor de vedere. Profesorul de limbă şi literatură română trebuie să urmărească pe termen lung, prin obiective educaţionale concrete,  formarea deprinderilor, a instrumentelor de lucru.

Sunt convinsă că ora de limbă română înseamnă comunicare literară, presupunând un om şi o carte. Cartea nu este un spaţiu sec, închis, ci o lume spirituală, o punte între autor şi cititor. Lectura nu este numai un act de manifestare a operei, ci şi un proces de valorificare. Credinţa mea este că literatura nu se predă ca o împărţire a materiei pe secvenţe ordonate, ea presupune, în primul rând, lectură. Cultivarea deprinderii de a citi trebuie să ajungă pâna intr-acolo încât lectura trebuie să ajungă o necesitate cotidiană, de aceea trebuie încurajat în a citi cât mai divers, în a-şi exprima opiniile. Eşecul în cazul literaturii înseamnă semialfabetizare, ingnoranţă, căci lectura nu poate fi înlocuită nici de internet, nici de film, presa, radio sau televiziune.

De ce pledez pentru calitatea şi eficienţa orelor de limba şi literatura română şi pentru letură? Tocmai pentru că nu vreau ca generaţiile următoare să fie ignorante, pentru că vreau ca tinerii de mâine să fie comunicativi şi înţelegători, bogaţi spiritual şi capabili să se integreze în societate.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Vineri, 09 Noiembrie 2012 11:10
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Centre universitare universitati adrese…

Centre universitare - universitati - adrese contact   Centrul Universitar Bucureşti  Academia de Studii Economice Strada Piaţa Romană nr. 6, telefon 021.319.19.00 şi 021.319.19.01, fax 021.319.18.99 www.ase.ro    Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" Aleea Privighetorilor nr. 1A,...

Read more

Documente necesare la inspectii RODIS

  1. LA NIVELUL DIRECTORULUI   Nr. crt. Tipul documentului Numele documentului 1. Documente de proiectare 1.1. Planul de dezvoltare instituţională al unităţii. 1.2. Oferta educaţională a unităţii. 1.3. Planul managerial anual. 1.4. Programe manageriale semestriale. 2. Documente de evidenţă   2.1. Contract de...

Read more

Importanta orelor de educatie fizica in …

IMPORTANŢA ORELOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ ÎN ŞCOALĂ Prof. Ed. fizică Lazăr Răzvan Şcoala Gimnazială “Anghel Saligny” Focşani, Vrancea Educaţia fizică din...

Read more

Comment motiver les eleves a apprendre u…

COMMENT MOTIVER LES ELEVES A APPRENDRE UNE LANGUE ETRANGERE?   Profesor: Popescu Mihaela Colegiul ,,Gheorghe Tătărescu” Rovinari   Le present étude a pour objectif principal de faire quelque considérations méthodologiques sur la motivation des élèves....

Read more

Zicerea in folclor sub semnul formalizar…

  ZICEREA ÎN FOLCLOR – SUB SEMNUL FORMALIZĂRII Zicerea în folclor este guvernată de fenomenologia faptelor (oralitatea, caracterul colectiv, tradiţional, sincretismul limbajelor), care imprimă textului popular coordonate specifice, modalităţi structurale şi...

Read more

De ce imi plange ziua ce a trecut

DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT?    de Ştefan Lucian MUREŞANU                 Fulgi mari se jucaseră în văzduh, bătând în geamurile prăfuite ale camerei mele de lucru, toată ziua. Rece şi transpirată...

Read more

Competentele cheie europene

      Competenţele cheie europene relevante pentru disciplină         Curriculum-ul românesc nu se poate situa în afara tendinţelor mari ale educaţiei europene. Din acest punct de vedere, programele de limba şi...

Read more

Actul folcloric in interpretarea semioti…

ACTUL FOLCLORIC – ÎN INTERPRETAREA SEMIOTICĂ   Prof. Bentz Teodora Col. Nat. “Al. I. Cuza “, Focşani     A doua jumătate a secolului al XX-lea a produs exemple strălucite de construcţii teoretice dedicate sistemului limbii, ca...

Read more