Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Proiectarea instruirii pe competente
Luni, 13 Septembrie 2010 20:36

Proiectarea instruirii pe competenţe

 

 

            Proiectarea instruirii în formele sale de bază (planificarea calendaristică anuală şi proiectarea unităţilor de învăţare) se poate realiza în conformitate cu elementele metodologice principale, redate în documentele din Curriculum Naţional şi cu modelele prezentate în ghidurile corespunzătoare.

            Această proiectare are tradiţii pentru învăţământul liceal, cu origini care au aproape un deceniu (odată cu realizarea primei programe pe competenţe, la clasa a IX-a).

            Proiectarea pe competenţe se bazează pe câmpul conceptual şi metodologic cunoscut, prin care sunt definite: proiectarea calendaristică anuală, unitatea de învăţare, proiectarea unităţilor de învăţare, competenţele specifice, competenţele generale, conţinuturile, detalieri ale conţinuturilor, resurse educaţionale, metodele de evaluare etc.

            Pentru proiectarea instruirii în învăţământul gimnazial, există experienţa proiectării pe obiective (în care obiectivele de referinţă sunt finalităţile procesului de învăţământ) practicată, mai mult sau mai puţin constant, ca reflectare a concepţiei promovate de ghidurile metodologice corespunzătoare.

            Proiectarea pe competenţe şi pe obiective au în comun un model relativ invariant de rubricaţie. Diferenţele apar în momentul în care se realizează trecerea de la proiectul instruirii, la aplicarea sa în practică.

            Prin obiectivele de referinţă se urmăreau anumite finalităţi (concretizate sau nu în obiective de învăţare), cu o formulare aparent mai vagă şi cu posibilitatea realizării unei „învăţări în sine”.

 

            Prin competenţe se urmăresc, însă, anumite abilităţi, deprinderi, tehnici de lucru, formulate într-un mod mai precis decât în cazul obiectivelor.

            Definirea competenţelor lasă un anumit loc şi unei părţi factuale, informative, precum şi unei dimensiuni atitudinale, pe lângă dimensiunea metodologică ce accentuează rezultatele instruirii în forma lor acţională, demonstrabilă.

            Elementul de noutate în proiectarea instruirii la gimnaziu îl constituie înlocuirea obiectivelor prin competenţe, atât în planificarea anuală, cât şi în proiectarea unităţilor de învăţare. Este necesară, însă, o asumare corespunzătoare de competenţe care urmează să fie atinse pe parcursul instruirii.

            Competenţele nu pot fi transformate în obiective de învăţare (sau în obiective cu un anumit grad de operaţionalitate) şi nici în „subcompetenţe”. Competenţele specifice se exercită în diferite situaţii de învăţare, prin anumite activităţi specifice, într-o varietate de forme şi pe baza unor suporturi corespunzătoare ofertate. Ele reprezintă totodată criterii orientative în procesul de evaluare.

 

 

            Între competenţe şi conţinuturi există o relaţie extrem de interesantă, astfel:

 

a)      aproape toate competenţele specifice din programele şcolare pot fi dezvoltate cu aproape toate conţinuturile programei şcolare (neexistând însă o corespondenţă biunivocă între ele);

 

b)      aproape toate conţinuturile permit exersarea unor situaţii şi activităţi de învăţare care să ducă la atingerea oricăror competenţe existente în programă (neexistând o corespondenţă biunivocă nici în acest sens);

 

c)      competenţele specifice este util să fie considerate ca „finalităţi” pragmatice imediate (dar şi de durată) ale procesului de instruire.

           

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 17:13
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Integrarea copiilor cu cerinte speciale …

INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE SPECIALE EDUCATIVE ÎN ȘCOALA DE MASĂ Prof.Brătilă Cristina-Zonica C.S.E.I. ,,Elena Doamna, Focșani”, județul Vrancea Tendinţa crescândă de integrare şcolară în unităţile obişnuite...

Read more

Conceptia estetica

CONCEPtIA ESTETICÃ A LUI LIVIU REBREANU   Profesor Laura Mihaela Herman Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Iorga” Baia Mare     Conceptia esteticã a lui Liviu Rebreanu se regãseste...

Read more

Elemente de deontologie a evaluarii in c…

ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUARII IN CONTEXTUL CREȘTERII  CALITĂŢII ACTULUI EDUCAȚIONAL LA DISCIPLINA MATEMATICĂ   Prof. Petruţ Steliana Grup Şcolar „Mihai Eminescu„ Jimbolia-Timiş     „Exemplul este cel mai de seamă mijloc educativ, în tot cursul vieţii,...

Read more

Regulamentul de organizare si functionar…

  Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar      Capitolul I Dispoziţii generale   Art. 1. Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare...

Read more

Competentele expresie a rezultatelor sco…

COMPETENȚELE – EXPRESIE A REZULTATELOR ȘCOLARE   Vultur Daniela Maria, profesor  învățământ primar Școala cu clasele I-VIII, Dudeștii Noi, Timiș                 În sistemul românesc de învățământ, conceptul de competență este relativ nou, preluarea și...

Read more

Solutii metodico-practice de crestere a …

SOLUŢII METODICO-PRACTICE DE CREŞTERE A EFICIENŢEI LECŢIEI DE EDUCAŢIE FIZICĂ   Prof. Curticăpean  Aurelian Liceul Tehnologic ”Dr. Ioan Șenchea” Făgăraș   Creșterea eficienței lecției de educație fizică este problema care preocupă cel mai mult specialiştii domeniului...

Read more

lecturi limba si literatura romana pentr…

LECTURI LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU CLASA A IX-A Lecturi obligatorii - Literatura română pentru clasa a IX-a:Lucian Blaga - VersuriM. Cărtărescu - Poeme de amor, Poveste adevăratăI. L. Caragiale -...

Read more

Rolul dirigintelui in activitatea educat…

ROLUL DIRIGINTELUI ÎN ACTIVITATEA EDUCATIVĂ profesor Mirela POPOV Școala Gimnazială Ceamurlia de Jos, județul Tulcea (Rolul dirigintelui este acela de a atinge succesul împreună cu clasa de elevi, conform unui plan...

Read more