Sarbatoarea de Boboteaza - traditii, obiceiuri si credinte

Sarbatoarea de Boboteaza sau sarbatoarea Botezului Domnului, pe 6 ianuarie, contine multe traditii, obiceiuri si credinte populare, printre care amintim despre sfintirea apei.

Sarbatorim, de fapt, sfarsitul sarbatorilor de iarna si, totodata, al celor dedicate nasterii lui Iisus Hristos.

Se stie, de Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul duce la apa o cruce pe care o arunca. Mai mult de atat, mai multi barbati se aduna in grupuri, hotarati sa se arunce in apa si sa o aduca inapoi. Primul care ajunge la ea primeste binecuvantarea preotului si se considera ca va avea noroc tot anul.

Se spune ca, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. In acest sens, ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc, pe care o pun sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot sa fie sigure ca se vor marita in anul care se iveste, conform traditiei populare.

De asemenea, se spune ca e bine ca romanii sa pregateasca o masa imbelsugata, asemanatoare celei din ziua de Ajun a Craciunului. Nimeni, insa, nu se atinge de bucate, pana nu soseste preotul cu Iordanul, pentru a sfinti masa. Se striga “Chiraleisa!”, adica “Doamne miluieste!”, astfel incat oamenii capata putere, iar toate relele, fragile si neputintele dispar. Mai mult decat atat, o data cu sfintirea casei si a mancarurilor, casae protejata de rele si boli. Lumea si familia se afla in buna intelegere, fiind interzise certurile in casa si familie. De asemenea, nu se da cu imprumut din casa.

Un alt obicei consta in “udatul Ionilor”, astfel ca la portilor caselor unde au acest nume se pune un brad imdopobit, dandu-se o petrecere cu lautari, mai ales in zona Bucovina. In zona Transilvania, acestia sunt purtati pana la rau, unde sunt botezati si purificati, purtati fiind de mare alai.

Rememoram, de fapt, momentul in care Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, se boteaza cu botezul pocaintei in raul Iordanului la varsta de 30 de ani.

Traditiile, obiceiurile si credintele la sarbatoarea de Boboteaza sunt multe, insa amintim cateva:

- Cenusa din soba, cea de dinainte de aprinderea focului, se pastreaza pana la primavara, pentru a fi presarata pe straturile cu legume, avand efect purificator si rodnic.

- Se tine post negru, inca din Ajunul Bobotezei. Spre seara, se aseza o masa imbelsugata, spre sanatatea intregii familii, ce contine numeroase feluri de mancare, ce au ca ingredinte: ciuperci, fasole alba, peste, prune.

- Preotii sfintesc apele si casele oamenilor, ceea ce poarta noroc si fericire in anul ce urmeaza.

- In ziua de Boboteaza nu se spala haine, nu se dau obiecte si bani de imprumut, nu exista certuri in casa.

- Pentru a-si visa ursitul, fetele trebuie sa isi lege pe inelar un fir rosu si sa isi puna busuioc sfintit sub perna.

- In unele zone, oamenii merg la fantani si isi toarna apa rece peste cap, pentru a fi sanatosi.

- Se crede ca in noaptea de Boboteaza fetele care se impiedica sau aluneca si cap pe gheata se marita in decursul anului care vine.

- Se merge la biserica, pentru rugaciune si luare de agheasma, apa sfintita de preoti, cu puteri miraculoase ce vindeca boli necrutatoare, deochi, alcoolism, etc. Apa sfintita la biserica nu se strica niciodata si are o putere miraculoasa. Agheasma mare se savarseste numai la sarbatoarea de Boboteaza. Aceasta se bea timp de 8 zile (in perioada 6-14 ianuarie a fiecarui an). Pentru a fi folosita intr-o alta perioada a anului e necesara aprobarea preotului duhovnic.

- In timpul slujbei de Boboteaza, se crede ca apele Iordanului curg in sens invers.

- In ziua de Boboteaza, se sfintesc toate apele, preotii se duca la apa si arunc crucea, iar barbatii se aventureaza inot spre a o scoate din apa. Cel ce ajunge primul la ea primeste binecuvantarea preotului si se considera ca va avea noroc tot anul.