Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Strategii moderne de abordare in educatie
Scris de mihaiela lazar   
Miercuri, 08 Martie 2017 21:30

STRATEGII MODERNE DE ABORDARE ÎN EDUCAŢIE


Profesor învăţământ preşcolar Negrea Cristina

Grădiniţa cu Program Prelungit “Constantin Brâncuşi” Tg-Jiu

Funcţia principală a ciclului primar este aceea instrumentală de a forma elevilor capacităţi intelectuale, de “a-l învăţa să înveţe”. Se impune deci reconsiderarea dimensiunii valorice a cuplului operaţional “informativ-formativ” şi implicit reconsiderarea întregului proces de proiectare a activităţilor didactice.

Operaţionalizarea obiectivelor trebuie realizată astfel încât obiectivele operaţionale concrete să fie dublate de obiective ce vizează modificări comportamentale sub aspect psihologic, dezvoltarea unor capacităţi ale gândirii, a capacităţii intelectuale (specifice etapei de vârstă a elevilor ciclului primar), fapt deosebit de important şi greu de recuperat în treptele superioare de învăţământ.

Pentru aceasta, este nevoie de o foarte bună cunoaştere a particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor, realizată în mod ştiinţific, prin fişa de observaţie, ce au ca finalitate caracterizarea psihopedagogică[1].

În activitatea de analiză a resurselor – condiţia esenţială pentru o proiectare eficientă a lecţiei – selectarea conţinuturilor trebuie privită într-o nouă perspectivă. În viziunea reformei, manualul şcolar va trebui să devină un auxiliar, să nu mai aibă un caracter rigid d obligativitate. Se vor folosi cu precădere  metode moderne, activ-participative cu un pronunţat caracter formativ, dar nu se va renunţa nici la metodele tradiţionale, schimbându-se, însă, accentul pe funcţia formativă.

Se mai impun considerări în legătură cu:

- relaţia învăţător-elev, care trebuie să devină cu adevărat de cooperare;

- gradul de activizare al elevilor să se aprecieze în funcţie de timpul ce revine activităţii directe a acestora şi nu după numărul de răspunsuri;

-        tratarea diferenţiată a elevilor să devină o preocupare permanentă;

- evaluarea trebuie să devină parte integrantă în procesul de predare-învăţare.

Ca să răspundă unor cerinţe imperioase ale dezvoltării societăţii contemporane, şcoala românească are menirea de a face educaţie ştiinţifică elevilor, să formeze la aceştia capacităţi cognitive, priceperi, deprinderi de cunoaştere, de cercetare şi investigaţie, lucru ce pune în evidenţă posibilitatea transformării elevului în practicant activ la propria formare. Formarea concepţiei ştiinţifice despre natură nu se realizează de la sine, în mod spontan. Simpla prezentare a faptelor nu este suficientă. Învăţătorul orientează gândirea elevilor spre a înţelege semnificaţia întâmplărilor, direcţia lor de mişcare. Cunoaşterea adevărului nu poate să aibă loc decât dacă elevul şi-a format capacitatea de a interpreta corect fenomenele naturii, societăţii şi realităţii din jur.

Pornind de la ipoteza că experienţa de viaţă a copilului, îmbogăţită de la cea mai fragedă vârstă, contribuie la dezvoltarea lui psihică în mod armonios, îi permite găsirea unor soluţii de orientare, de adaptare rapidă la transformările din mediul social, este necesar să se studieze condiţiile şi mijloacele care duc la însuşirea corectă a unor noţiuni ştiinţifice. Dimensiunea formală a relaţiilor educaţionale prevalează şi subordonează dimensiunea informală. Practicile educaţionale sunt puternic divizate, conţinuturile sunt riguros instituţionalizate în planuri şi programe[2].

Dacă se vor pune în faţa elevilor probleme, dacă vor fi solicitaţi să găsească mijloace de a le rezolva, dacă le vom conduce cu tact gândirea spre a elimina succesiv erorile şi a ajunge la adevăr, valoarea operaţională a cunoştinţelor dobândite va fi mai mare. Experienţa didactică dovedeşte că uitarea termenilor ştiinţifici, denaturarea lor şi confuziile frânează şi gândirea independentă, dându-i un conţinut vag şi confuz. Acestea îngreunează şi înţelegerea textelor cu conţinut ştiinţific, coboară nivelul înţelegerii sau o face imposibilă. De aceea, nu trebuie să rămână pasivi faţă de lipsurile care se strecoară într-un fel sau altul în însuşirea noţiunilor cu conţinut ştiinţific, deoarece acestea influenţează negativ şi gândirea şi acţiunea elevilor[3].

Toate aceste aspecte m-au pus în situaţia ca, de-a lungul mai multor ani de experienţă didactică să reflectez cu toată atenţia asupra metodologiei formării noţiunilor ştiinţifice în domeniul predării-învăţării cunoştinţelor despre mediul înconjurător, la nivelul de înţelegere al şcolarului din învăţământul primar.

Bibliografie:

1. Alecu, S. – „Metodologia cercetării educaţionale”, Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos” Galaţi – 2005;

2. Barna, A. - „Îndrumar metodic pentru practica pedagogică”, Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos” Galaţi – 2004;

3. Nicola, I. – „Tratat de pedagogie şcolară”, Editura Didactică şi Pedagogică   Bucureşti – 1996;

4. Oprea C.L .- Strategii didactice interactive,  Editura Didactiă și Pedagogică, București,



[1]Cristea  S., Dictionar de pedagogie, Editura Litera. Litera International, Chisinau-Bucuresti, 2000,  pag. 112-113.

 

[2] Neacșu I., Instruire şi învăţare, Editura Didactica ­i Pedagogică, Bucureşti, 1999, pag. 18;

[3] Nicola I., Tratat de pedagogie scolara, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996, pag. 12.

mereu sănătoşi. – Bucureşti, 1994.

 

Revista cu ISSN

Pitagora printre numere prime si divizib…

PITAGORA PRINTRE NUMERE PRIME ŞI DIVIZIBILITATE   Prof. Popp Loredana Liceul Pedagogic „Carmen Sylva” Timişoara   Am să încep povestea mea cu un citat al lui Emerson, în eseul "Despre prietenie" unde acesta spune...

Read more

Lipovenii din cartierul Pisc Braila

LIPOVENII DIN CARTIERUL PISC – BRĂILA Gheorghe Leonard Marian – Profesor de Istorie Colegiul Economic “Ion Ghica” Brăila Rezumat: Articolul de față încearcă să aducă în atenția cititorilor o...

Read more

Sarbatori si obiceiuri taranesti Cununa

Sarbatori si obiceiuri taranesti Cununa

Sarbatori si obiceiuri taranesti - Cununa Dintre numeroasele obiceiuri legate de muncile agricole face parte si cel numit “Cununa”, “Buzduganul” sau “Crucea”, care marcheaza sfarsitul secerisului. Dainuie din vechime, in forme...

Read more

Satisfactia fata de viata a elevilor la …

SATISFACȚIA FAȚA DE VIAȚĂ A ELEVILOR DE LA ȘCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ ”CAROL DAVILA” PETROȘANI   Prof. Bălan Anca Școala Sanitară Postliceală ”Carol Davila ” Petroșani   În lumina cercetărilor efectuate pe tema calității vieții în...

Read more

Proiect didactic limba franceza

PROJET DIDACTIQUE          Școala Gimnazială Corobăi, Drăgotești                                                                  Profesor: Patrascu Margareta-Diana   CLASSE: III OBJET: le français SUJET DE LA LEÇON: l’article défini; TYPE DE LA LEÇON: acquisition des nouvelles connaissances; Niveau: A1 Langue: 1  Lieu de travail: la...

Read more

Traditii in Sinca Noua la Lasatul Seculu…

TRADIŢII ÎN ŞINCA NOUĂ DE LĂSATUL SECULUI   Profesor Geografie. Constanin Mădălina Şcoala Generala Nr. 1 /Liceul Grigore Moisil Braşov     "Roata de foc" se înscrie în rândul tradiţiilor populare legate de fertilitate şi...

Read more

Calendarul pentru Evaluarea Nationala si…

Calendarul pentru Evaluarea Nationala si admiterea in invatamantul liceal de stat pentru anul scolar 2012-2013     Calendarul de desfasurare a Evaluarii Nationale pentru elevii clasei a VIII-a in anul scolar 2011-2012 ---- Anexa la...

Read more

Planificare model pentru stiinte invatam…

Planificare model pentru stiinte invatamant primar   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more