Stresul si alimentatia

Solicitarea nervoasa continua, ce caracterizeaza modul de viata actual, necesita din partea organismului reactii adaptative rapide, la care deseori raspunsul acestuia este neadecvat. Astfel, dr. Vermon Coleman apreciaza ca 90-95% din maladii se datoreaza acestor conditii stresante. Totusi, R. D. Kulkami considera ca unele forme de stres sunt utile daca, prin stimularea unor functii fiziologice, contribuie la obtinerea de performante comportamentale. Prin el insusi stresul nu pune probleme, ci numai raspunsul inadecvat la stres.

Raspunsul la stres are in general trei stadii: de alarma, rezistenta si epuizare, in cursul carora se produc modificari metabolice.

Daca stresul este acut, de scurta durata, organismul se reface, se reechilibreaza, dar daca se repeta frecvent sau daca se continua, efectele negative ale stadiului de epuizare se acumuleaza, producand imbolnaviri.

Modificarile metabolice care se produc in cursul stresului se datoreaza in principal intensificarii activitatii sistemului nervos simpatic si eliberarii unor hormoni si substante bioactive (noradrenalina, adrenalina, catecolamine), ce duc la intensificarea metabolismului celular si cresterea necesitatilor energetice.

In cazul stresului acut, de scurta durata, in diferite tesaturi predomina oxidarea glucidelor. In stresul cronic, se formeaza doua programe: unul pentru tesuturi (nervos, de exemplu), unde continua oxidarea glucidelor; altul pentru muschii scheletici si miocard, unde oxidarea se comuta pe acizii grasi.

Deoarece tesutul muscular reprezinta mai mult de jumatate din masa corpului, se poate vorbi de comutarea metabolismului energetic de la tipul glucidic la cel lipidic.

Alimentatia influenteaza in mare masura reactia la stres.

Caracteristic pentru stres este consumul crescut de vitamina C, dar si de alti nutrienti.

Unul din efectele negatice ale stresului este acumularea de colesterol, ce favorizeaza tulburarile cardiovasculare, generatoare de ischemie cardiaca.

Metodele de control al raspunsului adecvat la stres vizeaza:

·         Deconectarea reactiilor neuroendocrine prin relaxare psihomintala;

·         Refacerea substratului metabolic prin alimentatie.

Cea de-a doua categorie de metode face obiectul cercetarilor moderne de alimentatie si nutritie umana. In acest sens, atentia s-a focalizat asupra schimburilor de nutrienti de la nivelul membranelor celulare, vizand mentinerea structurii si functiilor lor normale, printr-un aport adecvat de energie si nutrienti.

Celulele nervoase sunt cele mai sensibile la stres, datorita activitatii lor intense de transmitere a informatiilor, fiind astfel mari consumatoare de energie. Creierul utilizeaza 20% din energia totala necesara intregului organism, desi reprezinta numai 2% din greutatea sa totala.

Energia necesara sistemului nervos este furnizata, pe langa glucide, de lipidele din alimentatie, care asigura materialul necesar intretinerii structurii si fiziologiei normale a membranelor.

Michael Crawford considera ca prioritatea preocuparilor pentru biochimia proteinelor si acizilor nucleici a fost inlocuita de biochimia membranelor si acizilor grasi polinesaturati.

Aceste preocupari se reflecta si in domeniul cercetarilor de alimentatie, prin studiile teoretice si experimentale privind produse ce contin acizi grasi plinesaturati, precum si protectia lor prin antioxidanti naturali (vitamine, provitamine, pigmenti, polifenoli etc.) si de asemenea o serie de produse alimentare bogate in elemente minerale si substante bioactive cu rol in prevenirea si combaterea efectelor negative ale stresului.

Astfel, la Institutul de Chimie Alimentara, sunt realizate la nivel de laborator:

·         Fainuri din cereale si legume germinate;

·         Sucuri din legume si fructe fermentate lactic;

·         Concentrate de bauturi racoritoare si deserturi cu adaosuri de promixuri vitaminice si saruri minerale.

Dr. Rodica Zlota