Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Teoriile contemporane ale managementului aplicabile in scoala romaneasca
Joi, 08 Martie 2012 00:00

TEORIILE CONTEMPORANE ALE MANAGEMENTULUI

APLICABILE ȋN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ

 

Profesor limba engleza Camelia Timofte

Școala cu cls. I-VIII G.E. Palade, Buzău

 

 

Pentru managerul unei unități de învățământ, a motiva personalul implică a identifica acele elemente de largă audienţă ȋn rândul cadrelor didactice care le impulsionează activitatea, le alimentează creativitatea și le potentează individualitatea. Ce poate determina angajamentul, aderarea și asumarea unor deziderate ȋn cadrul unui sistem erodat de schimbări nenumărate? Unde trebuie să caute resorturile și ce ambalaj trebuie să ii dea managerul școlar motivării ca aceasta să poată alimenta creativ personalul? Sunt întrebări la care încercăm să găsim răspunsuri.

 

Moto

Unui om este mult mai ușor să-i dezvolți calitățile decât să-i înlături defectele.”

„Cultivă-i omului calitățile, ca să-și inunde defectele”. Cuvântul motivație este cel mai adesea folosit pentru explicarea comportamentului oamenilor. Se impune atunci definirea termenului de motivație. Motivația este o „forța” personală care determină un anume comportament. Moralul unui angajat se referă la atitudinea faţă de muncă, faţă de superiori și faţă de organizația din care face parte. Moralul ridicat – ca atitudine pozitivă in raporturile de munca – este rezultatul principal al satisfacerii nevoilor prin locul de muncă sau ca rezultat al locului de muncă. O necesitate care ar putea fi satisfăcută prin locul de munca este recunoașterea rolului important și contribuția avute intr-o organizație – satisfacția muncii. O alta nevoie, satisfăcută, de data aceasta, ca rezultat al locului de munca, este securitatea financiară.

Un moral ridicat conduce la dedicare cvasi-totala și la loialitate ȋn favoarea organizației, ȋn timp ce un moral scăzut poate conduce la absenteism, dezinteres faţă de munca, rata scăzuta a productivității şi, ca rezultat, angajații părăsesc organizația pentru a căuta alte locuri de munca, ȋn speranța ca vor afla acolo mai multa satisfacție prin motivație. 

Motivația, moralul și satisfacerea nevoilor angajaților se întrepătrund. Motivarea personalului consta ȋn corelarea necesităților, aspirațiilor și intereselor personalului din cadrul organizației cu realizarea obiectivelor și exercitarea sarcinilor, competentelor si responsabilităților atribuite. Pentru managerul unei unități de învățământ, a motiva personalul implică a identifica acele elemente de largă audienţă in rândul cadrelor didactice care le impulsionează activitatea, le alimentează creativitatea și le potentează individualitatea. Ce poate determina angajamentul, aderarea și asumarea unor deziderate ȋn cadrul unui sistem erodat de schimbări nenumărate? Unde trebuie să caute resorturile și ce ambalaj trebuie să ii dea managerul școlar motivării ca aceasta să poată alimenta creativ personalul?

Motivațiile desemnează acele elemente formale sau informare, de natura economica sau moral-spirituala pe care managerii le administrează salariaților satisfăcându-le anumite necesități individuale si de grup, pentru a-i determina ca, prin atitudinile, eforturile, deciziile, acțiunile si comportamentele lor să contribuie la desfășurarea activităților si îndeplinirea obiectivelor organizației.

Se știe că educația implică integrarea creativă a unor tehnici, metode, strategii. Profesorul este deci un artist care creează prin șlefuire individualități. El trebuie să-și alegă cu maxim discernământ uneltele, să-și identifice fațetele și să atingă cele mai sensibile coarde pentru a-l face pe elev să rezoneze. Ori cum poate el să facă acest lucru, dacă nu rezonează el locași cu ceilalți? Este atunci managerul școlii un dirijor de orchestra care prin forța sa coagulează energiile creatoare și le acordează unele altora, le indică intrarea, le dozează tempoul, le stopează avântul pentru a nu strica armonia, le integrează ȋntr-o partitura unică și inconfundabilă.

Ierarhia nevoilor a lui Maslow și Teoria celor doi factori a lui Herzberg sunt teorii ale motivației larg cunoscute care au stat la baza motivării personalului. Ȋn ultimi ani, managerii au început sa exploreze trei alte metode care dinamizează viziunea asupra motivației: teoria echitații, teoria așteptării și teoria întăririi. Teoria echitații pornește de la premiza ca oamenii sunt motivați, pentru început, să obțină și, apoi, să mențină un anume sens al echitații. Echitatea o denumim ca totalitatea de distribuire a recompenselor direct proporțional cu contribuția fiecărui lucrător la rezultatele organizației. Nu este nevoie ca toata lumea să primească aceeași recompensă, dar recompensa trebuie să fie ȋn concordanţă cu contribuția individuală. Managerii din ȋnvăţământ pot evita apariția de probleme cauzate de inechitate, asigurându-se că recompensele, de diferite forme, sunt distribuite pe baza performanţelor și că toata lumea înțelege că acesta este singurul criteriu de recompensare. Echitate ȋn ȋnvăţământ poate să desemneze cooptarea in diferite echipe de lucru, valorizarea experienței profesionale ca responsabil al unor comisii, desemnarea ca membru valoros al organizației, recunoașterea meritelor si potențarea acestora in inițierea unor activități relevante pentru organizație, delegarea sa ca figura reprezentativă a organizației in comunitate etc. Astfel de măsuri pot asigura recunoașterea valorii și ridicarea respectului de sine, elemente primordiale in motivarea personalului didactic.

Teoria așteptării, dezvoltată de Victor Vroom, este un model motivațional foarte complex, care se bazează pe o „nevinovata înșelătorie”. Conform teoriei așteptării, motivația depinde de intensitatea dorinței si de probabilitatea îndeplinirii ei.

Teoria așteptării este dificil de aplicat ȋn ȋnvăţământ, dar ea oferă câteva elemente de ghidare pentru manageri. Ea sugerează ca managerii trebuie să recunoască faptul că: angajații lucrează pentru o varietate si extrem de diferite motive; aceste motive, realizări așteptate se pot schimba ȋn timp; este necesar să arate repede angajaților cum pot ei să obțină efectele sau realizările pe care le doresc.

Teoria contemporană privind motivația este folosirea încurajărilor. Utilizarea încurajărilor se bazează pe premiza că un comportament care este răsplătit, este posibil sa fie repetat, atât timp cât nu apare un comportament punitiv, pedepsibil „Întăririle” pot lua o varietate de forme și pot fi folosite intr-un număr de moduri. O „încurajare” pozitiva este una care dezvoltă dorința comportamentala de a obține o recunoașterea valorii proprii. Recunoașterea venită de la superiori, ca o încurajare pentru obținerea de rezultate deosebite in activitatea lor, creste dorința angajaților de a obține performante bune in viitor. O „încurajare” negativă dezvoltă dorința comportamentala de a îndepărta o greutate sau o situație neplăcută. Eficacitatea utilizării „încurajărilor” depinde de tipul de „încurajare” folosit, momentul ȋn care este folosit si modul de utilizare ȋn timp. Fiecare forma de încurajare, pozitivă sau negativă, este indicată ȋntr-o anume situație. La început poate fi necesara și eficienta o încurajare a unui anume comportament, dar, de regulă, încurajările ocazionale par să fie cele de efect. 

Managementul prin obiective este un proces motivațional în care un manager, împreună cu subordonații săi, colaborează la stabilirea obiectivelor lor în organizație și are ca scop principal clarificarea rolului pe care fiecare subordonat îl va avea in acestor obiective; managementul prin obiective permite lucrătorilor să participe la stabilirea obiectivelor și la evaluarea performantelor lor, astfel încât sa crească motivația acestora în vederea creșterii eficienţei muncii lor.

Ȋn concluzie, aceasta abordare pare a fi cea mai dezirabila într-un sistem unde beneficiile financiare reprezintă un punct vulnerabil. Personalul didactic nu este ușor de manipulat, nu uitam că ne adresam unui segment care este statuat a fi in pătura de intelectuali a națiunii. Atunci, trebuie să identificam acele elemente de combustie emoțională care fac să pulseze și să anime entuziasmul acestei categorii profesionale. Modestia, simțul ridicolului, dar, mai ales, sentimentul responsabilității fata de viitorul națiunii reprezentat de generațiile în formare aflate sub oblăduirea lor, determina o parte considerabila a acestora să rămână fideli sistemului, dincolo de politica continua de defăimare semnalată astăzi. Pentru mulți acesta profesie este o vocație, este o dăruire necondiționată ce oferă satisfacții nebănuite. Dacă ajungi să posezi cheia acestui lăcaș lăuntric, existent in fiecare dintre profesioniștii didacticieni, atunci toate resorturile se vor armoniza și vor da la iveala ceva inefabil si incomensurabil: trăinicia bucuriei de a fi dascăl.

 

Bibliografie

Comănescu M. – Management European, Ed. Economică, 2001

Drucker Peter – Management for Results, Heinemann, 1986

Șerban Iosifescu (coord.) - Management educațional pentru instituţiile de învătământ, București ISE-MEC, 2001

 

Ultima actualizare în Marţi, 07 Februarie 2012 23:16
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Lecturi limba si literatura romana pentr…

LECTURI LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU CLASA A X-A Lecturi obligatorii - Literatura română pentru clasa a IX-a:G. Bălăiţă - Lumea în două zileA. Babeti, M. Mihăieş, M. Nedelciu - Femeia...

Read more

Activitatea dirigintelui

PRECIZĂRI pentru aplicarea Ordinului M.E.C.I. nr. 5132/10.09.2009 privind organizarea şi desfăsurarea activităţilor specifice funcţiei de diriginte    În atenţia directorului,  coordonatorului de proiecte şi  programe educative şcolare şi extraşcolare, responsabilului comisiei metodice...

Read more

Ipostazele elevului in selectia comparar…

IPOSTAZELE ELEVULUI ÎN SELECȚIA, COMPARAREA ȘI ANALIZA SURSELOR BIBLIOGRAFICE Profesor educator Mureșan-Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centrul de Resurse și Documentare pentru Educația Incluzivă/...

Read more

Consideratii privind potentialul turisti…

CONSIDERAŢII PRIVIND POTENŢIALUL TURISTIC AL COMUNEI DUMBRĂVENI (JUDEŢUL VRANCEA)   Prof. Ciobotaru Ana-Maria Şcoala Gimnazială Măicăneşti   Rezumat: Comuna Dumbraveni prezintă un potenţial turistic puţin valorificat dar de foarte mare preţuire economică. Prin poziţia geografică,...

Read more

Creativitatea profesorului in demersul d…

CREATIVITATEA PROFESORULUI ÎN DEMERSUL DIDACTIC Prof. Bălăuță Dana Colegiul Național ”Mihail Kogălniceanu” Galați Creativitatea. Ce este creativitatea în cazul profesorului sau al elevului? Câteva enunțuri, principii, idei pentru a veni în...

Read more

Creativitatea la elevi

CREATIVITATEA LA ELEVI   Prof. Bota Maria Gabriela Liceul Teoretic “Ioan Buteanu” Șomcuta Mare   Prin creativitate se înțelege capacitatea sau aptitudinea de a realiza ceva nou, original. Actul creator este însă un proces de...

Read more

Invatarea prin proiecte

ÎNVĂȚAREA PRIN PROIECTE Iosifescu Cristina Corina – profesor informatică Liceul Tehnologic “Petre Ionescu Muscel” Domnești – Argeș Tehnologia modernă ocupă din ce în ce mai mult loc atât în viața noastră,...

Read more

Oportunitati de studiu in Marea Britanie…

Oportunităţi de studiu în Marea Britanie prin  programul HMC – Projects in Central and Eastern Europe     Din anul 2009, Junior Achievement România, împreună cu Headmasters’ and Headmistress’ Conference (asociaţie de şcoli...

Read more