Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Tipuri de mediu si reflectarea lor in ariile protejate din judetul Braila
Marţi, 08 Martie 2011 13:53

TIPURI DE MEDIU ŞI REFLECTAREA LOR ÎN ARIILE

PROTEJATE DIN JUDEŢUL BRĂILA

 

Profesor Miron Steluţa Otilia

Şcoala cu clasele I-VIII Movila Miresii, judeţul Brăila

 

 

Rezumat: Studiul prezintă caracteristicile mediului din judeţul Brăila şi modul în care aceste caracteristici se reflectă în puţinele rezervaţii naturale şi arii protejate din judeţ.

Cuvinte cheie: mediul câmpiilor, mediul luncilor, rezervaţie naturală

 

 

Un ţinut mic, doar 2% din suprafaţa ţării, judeţul Brăila, deţine două unităţi biogeografice distincte: stepa şi lunca şi două tipuri de mediu: mediul câmpiilor şi mediul luncilor.

Pădurea ocupă doar 22.000 ha (5% din suprafaţa judeţului), din care 5.368 ha în Insula Mică a Brăilei, 500 ha în luncile râurilor şi restul, trupuri izolate.

            Mediul câmpiilor ocupă cea mai mare parte a judeţului Brăila care se suprapune peste Câmpia Română şi anume Câmpia Bărăganului şi o porţiune din Câmpia Siretului Inferior.

            Mediul câmpiilor se caracterizează prin: altitudini scăzute; predominarea suprafeţelor orizontale; procese de eroziune cu intensitate slabă (tasare, sufoziune, deflaţie, acumulare); soluri fertile (clasa cernisoluri), local hidrisoluri, salsodisoluri, soluri nisipoase; potenţial termic ridicat (Tetraterma Mayr la Brăila TV-VIII=20,9ºC); vegetaţia naturală (stepa) a fost înlăturată în cea mai mare parte (90% din suprafaţa judeţului Brăila) şi înlocuită cu plante de cultură.

            Subtipurile de mediu de pe teritoriul judeţului Brăila sunt:

a)      Câmpii tabulare nefragmentate, acoperite de depozite loessoide, cu procese de tasare şi sufoziune intense şi procese de eroziune relativ slabe.

Subtipuri:

-         câmpii cu apa freatică la adâncime mică, local salsodisoluri, ocupate de terenuri agricole, local pajişti cu vegetaţie halofilă şi pâlcuri de pădure;

-         câmpii cu nisipuri în diferite stadii de fixare, cu plantaţii de salcâm, vii şi alte culturi (Bazinul Buzăului şi Călmăţuiului).

b)      Câmpii de terase, plane, aproape orizontale, cu mici trepte ce corespund frunţilor de terasă, local procese de tasare şi sufoziune.

Subtipuri:

-         câmpii cu soluri formate pe materiale loessoide, ocupate de terenuri agricole, cu pâlcuri de păduri de stejar şi salcâm, pajişti stepice şi stepizate (marginea estică a Bărăganului).

c)      Câmpii de divagare, în care predomină procesele de acumulare, pânza freatică este aproape de suprafaţă şi apar aluvisoluri, gleisoluri.

Subtipuri:

-         câmpii cu terenuri agricole, petece de pajişti mezohigrofile şi higrofile, vegetaţie halofilă, zăvoaie de plop şi salcie (Câmpia Siretului Inferior).

Mediul luncilor cuprinde Balta Brăilei, la care se mai adaugă luncile: Siretului, Buzăului şi Călmăţuiului.

            Subtipuri de mediu:

a)      Luncile râurilor interioare:

-         Lunca Siretului are regim aluvionar, cu nisipuri şi argile cu permeabilitate mică, fapt ce i-a conferit posibilitatea de a cantona apele, formând lacuri de luncă (L. Măxineni). A fost însă îndiguită, devenind teren agricol.

-         Lunca Buzăului are numeroase limane fluviatile: L. Jirlău (962 ha), L. Câineni (96 ha), L. Ciulniţa (69 ha). Lacul Câineni este amenajat ca staţiune balneoterapeutică, cu rezerve mari de nămol sapropelic.

-         Lunca Călmăţuiului se remarcă prin prezenţa popinelor – martori ai eroziunii – cât şi a grindurilor pe cursurile părăsite. Lacuri de meandru şi de braţ părăsit sunt: Sărat-Batogu (595 ha) şi Bentu-Batogu (74 ha).

Lunca, datorită umidităţii solului are o vegetaţie higrofilă.

b)      Lunca Dunării, tip de mediu aparte, cu pânza freatică la adâncime mică (1-6 m), soluri aluviale stratificate, slab gleizate sau soluri nisipoase stratificate, vegetaţie higrofilă, zăvoaie de salcie cu plop.

Balta Brăilei reprezintă porţiunea de luncă între cele două braţe ale Dunării: Braţul Măcin sau Dunărea Veche şi braţul Cremenea sau Dunărea Nouă.

Pământ nou, deltaic, supus proceselor de aluvionare (96.000 ha) până în 1964, când au început lucrările de îndiguire şi desecare, care au durat până în 1970, când o suprafaţă de 72.382 ha a fost destinată agriculturii. A scăpat de îndiguire doar „un mic eşantion de natură” – Insula Mică a Brăilei.

Toate aceste tipuri de mediu se reflectă în cele câteva rezervaţii naturale şi arii protejate din judeţul Brăila:

Ø      Parcul Natural Balta Mică a Brăilei

Ø      Rezervaţia naturală Pădurea Camniţa

Ø      Rezervaţia naturală Pădurea Viişoara

Ø      Rezervaţia naturală Lacul Jirlău

Ø      Monument al naturii Popina Blasova

Ø      Zona de protecţie hidrologică Lacu Sărat

Ø      Plante, monumente ale naturii şi specii rare de arbori şi arbuşti ocrotite în municipiul Brăila

În societatea actuală, cânt mediul natural este tot mai afectat de activităţile economice, protecţia mediului se impune ca o necesitate, mai ales la nivelul judeţului Brăila, unde rezervaţiile naturale ocupă suprafeţe restrânse.

 

Bibliografie:

 

Albu Dumitrica, Rezervaţii naturale, zone protejate şi monumente ale naturii din ţinuturile Brăilei, Editura Alma, Galaţi, 1993

Gâştescu  P., Gruescu I.S., Judeţul Brăila, Editura Academiei, Bucureşti, 1973

XXX, Geografia României, vol. I, Editura Academiei, Bucureşti, 1983

                                                                               

Ultima actualizare în Luni, 21 Martie 2011 22:34
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Factorii care influenteaza dezvoltarea c…

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ DEZVOLTAREA COPILULUI Prof. înv. preşc. Tăut Andreea Maria Grădiniţa cu P.P Nr. 13 Rezumat Factorii instituţionali ai educaţiei sunt şcoala, familia, biserica, armata, ş.a. Familia exercită o influenţă...

Read more

Despre problemele elevilor care ne creea…

DESPRE PROBLEMELE ELEVILOR CARE NE CREEAZĂ PROBLEME   Silvia Brănescu, Profesor de Limba si literatura română Şcoala cu Clasele I-VIII Mintiu Gherlii, Cluj   Într-un ziar apărea cu ceva timp în urmă un articol care...

Read more

Jocul didactic pledoarie pentru cultivar…

JOCUL DE-A CITITORII ŞI PERSONAJELE - PLEDOARIE PENTRU CULTIVAREA SPIRITULUI LUDIC PRIN METODE (NE)CANONICE   Prof. Nicoleta Ichim Grup Şcolar „Ovid Caledoniu”, Tecuci, jud. Galaţi       Demersul îşi propune, aşa cum sugerează şi titlul, să...

Read more

Rolul scolii in formarea morala a elevil…

ROLUL ŞCOLII ÎN FORMAREA MORALĂ A ELEVILOR   Prof. înv. primar Vaida Ioana-Alina Şcoala Gimnazială Fodora, com. Gâlgău   Inima copilului este un pământ ce nu poate fi lăsat necultivat. Familia, școala și alte...

Read more

Burse in Franta INSA EURINSA

AMBASSADE DE FRANCE EN ROUMANIE Service de Coopération et d’Action Culturelle   Ambasada Franţei în Romania are plăcerea sa vă anunţe că, în cadrul cooperarii universitare si stiinţifice, doreste să favorizeze accesul tinerilor...

Read more

Centre universitare universitati adrese…

Centre universitare - universitati - adrese contact   Centrul Universitar Bucureşti  Academia de Studii Economice Strada Piaţa Romană nr. 6, telefon 021.319.19.00 şi 021.319.19.01, fax 021.319.18.99 www.ase.ro    Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza" Aleea Privighetorilor nr. 1A,...

Read more

Ministerul Educatiei a prelungit termenu…

Ministerul Educaţiei a prelungit termenul de depunere a contestaţiilor pentru Evaluarea Naţională la clasa a VIII-a   Ministerul Educaţiei Naţionale a decis prelungirea intervalului orar alocat pentru depunerea de contestaţii la Evaluarea Naţională...

Read more

Ideea romaneasca de existenta

IDEEA ROMÂNEASCĂ DE EXISTENŢĂ   Prof. Maghiar Adina S08 „Arany Janos”, Salonta        Ideea românească despre Dumnezeu transformă o fiinţă abstractă, o putere impersonală, într-o fiinţă reală, particulară, într-un ins. Între creaţie şi întrupare...

Read more