Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Traditii si obisnuinte nutritionale
Marţi, 08 Martie 2011 13:58

TRADIŢII ŞI OBIŞNUINŢE NUTRIŢIONALE

 

Maistru instructor Zuleam Eugenuia

C.N.E. “Gh. Chiţu” Craiova, judeţul Dolj

 

 

Bucătăria românească este apreciată astăzi ca una din cele mai bogate bucătării, atât pentru varietatea preparatelor cât mai ales pentru gustul lor rafinat şi plăcut.

            Există diferenţă de la o gamă la alta a ţării. Cea mai lucrată bucătărie este cei din Moldova. Caracteristica pentru preparatele moldoveneşti sunt sosurile cu smântână sau sosurile lejere fără făină sau cu puţină făină. Carnea de pasăre intră cu predirecţie în compoziţia preparatelor preparatelor, dar şi vânatul este aici mult mai apreciat încă din cele mai vechi timpuri.

            Preparatele dobrogene sunt săţioase, de rezistenţă, gustoase, dar cu o pregătire simplă. Preparatele se bazează în special pe carne de oaie, vânat, peşte. Specifică este şi plăcinta dobrogeană preparată cu brânză de oaie şi servită cu iaurt. Influenţele orientale au adăugat la preparate autohtone o serie de alte preparate, mâncăruri cu orez, deserturi foarte dulci cu nuci îmbibate cu siropuri concentrate, prăjituri cu stafide şi rahat.

            În Muntenia, preparatele au un gust mai delicat şi finisaje mai rafinate. Este zona care s-a resimţit influenţa bucătăriei franceze, fără ca aceasta să înlocuiască specificul autohton.

            Alături cu ciorbele cu carne sau legume acrite  cu verzituri, se consumă preparatele simple din legume, preparate din carne tocată, budinci gratinate din legume sau desert, ciuperci adăugate în compoziţia unor preparate pentru aromă, dulciuri din aluaturi fine, influenţa orientală s-a manifestat prin preparatele sale specifice musaca, pilaf, ciulama.

            Ceea ce apare deosebit din punct de vedere culinar în Ardeal sunt sosuri şi garnituri, dulci din fructe sosuri groase preparate cu făină din abundenţă, supele cu răntaş. Bulionul este adesea înlocuit cu boia dulce. În preparate predomină carnea de porc, iar grăsimea preferată pentru preparare este untură.

            Borşurile şi ciorbele sunt întâlnite doar în unele zone ale Transilvaniei.

            În Banat se consumă supa dreasă cu iaurt, iar preparatele la grătar sunt puţin răspândite. Condimentele iuţi (ardei, piper), sunt înlocuite cu plante aromatice (maghiran, mărar).

            Bucătăria românească a fost influenţată de-a lungul timpului de tradiţiile culinare ale ţărilor cu care au avut legături strânse.

De la bucătăria franceză s-au preluat escalopul, sufleurile, maioneza, savarinele, tartele, şarlotele.

De la germani am preluat şniţelul, salata de castraveţi, ştrudelul cu mere.

De la bucătăria rusească am preluat borşul rusesc, salata orientală, peştele şi şunca în aspic, sosurile cu smântână.

Mesele sunt abundente şi consistente, cu multe gustări picante. Sunt foarte apreciate varza, ceapa, colţunaşi ca desert.

Smântâna se serveşte separat sau ca adaos la diferite preparate. Nu numai la micul dejun, dar la orice masă serveşte ceai.

Spanioli preferă mâncărurile consistente, picante, condimentele mascând de multe ori gustul cărnii.

Bucătăria chinezească este renumită în lumea întreagă pentru preparatele lor care pot fi în acelaşi timp dulci şi acre. În China centrală toate preparatele au gust intens, fie ca este vorba de carne, peşte sau legume.

În general preparatele conţin multă verdeaţă, sosuri grase divers colorat. Supele, foarte apreciate, se servesc între preparate, la mijlocul mesei sau la sfârşit.

În timp ce sortimentele de produse culinare este deosebit de bogat, băuturile chinezeşti au un sortiment restrâns. Se serveşte vin, suc, whisky, ceai neîndulcit, rachiu tare, multe dintre ele obţinute pe bază de trandafir.

 

BIBIOGRAFIE:

Manta T. Ştefan G  - Bucătăria românească şi sănătatea omului. Editura medicală, Bucureşti, 1970

Radu M. Olinescu – Totul despre alimentaţia sănătoasă, Editura Niculescu S.R.L. Bucureşti 2000

 

Ultima actualizare în Luni, 21 Martie 2011 22:34
 

Revista cu ISSN

Documente necesare la inspectii RODIS

  1. LA NIVELUL DIRECTORULUI   Nr. crt. Tipul documentului Numele documentului 1. Documente de proiectare 1.1. Planul de dezvoltare instituţională al unităţii. 1.2. Oferta educaţională a unităţii. 1.3. Planul managerial anual. 1.4. Programe manageriale semestriale. 2. Documente de evidenţă   2.1. Contract de...

Read more

Situatia deseurilor in municipiul Brasov

Situatia deseurilor in municipiul Brasov

STUDIU PRIVIND SITUAŢIA DEŞEURILOR ÎN MUNICIPIUL BRAŞOV   Constantin Elena Mădălina Prof Geografie -  Şcoala Generală nr. 6 Iacob Mureşianu     Rezumat: Odată cu dezvoltarea economică a oraşului Braşov începută în a doua jumatate a...

Read more

Rolul educatiei in combaterea violentei

ROLUL EDUCAŢIEI ÎN COMBATEREA VIOLENŢEI Prof. Saizescu Cristina-Alexandra Colegiul Tehnic Energetic “Regele Ferdinand I” Timişoara Scopul educaţiei este de a forma, contura, configura sau definitiva...

Read more

Despre ratiune si sentimente

DESPRE RAȚIUNE ȘI SENTIMENTE prof. Arjoca Mihaela Maria Colegiul Tehnic ‘’Ion Mincu’’, Timișoara Rezumat: Omul este un complex de sentimente și rațiune. Cuvinte...

Read more

Mecanismele naratiunii in romanele lui C…

MECANISMELE NARAŢIUNII ÎN ROMANELE LUI CAMIL PETRESCU prof. Ghiţă Valentin-Viorel Şcoala Gimnazială Nr. 200, Bucureşti Prin prezenta lucrare încercăm să ilustrăm instanţele comunicării narative, având ca text suport două...

Read more

Creativitatea si inovatia - performanta …

CREATIVITATEA ŞI INOVAŢIA – PREMISE ALE PERFORMANŢEI ÎN EDUCAŢIE Profesor Magaz Georgeta Liceul Teoretic “Callatis” În contextul actual, al schimbărilor rapide, al competiţiei acerbe şi accelerate care...

Read more

chestionarul un instrument de relevanta …

CHESTIONARUL – UN INSTRUMENT DE RELEVANŢĂ A NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII UNUI PROIECT EDUCAŢIONAL     Prof. înv. primar Magdalena Moromete Şcoala Gimnazială „Ion Minulescu” Piteşti     Rezumat: Interpretarea răspunsurilor din chestionarele aplicate elevilor, anterior demarării unui  proiect,...

Read more

Rolul geografiei in educatia permanenta

ROLUL GEOGRAFIEI ÎN EDUCAŢIA PERMANENTĂ   Prof. Flaviu Feşnic Colegiul Tehnic “Andrei Şaguna”, Oradea   Scopul acestui articol este sublinierea rolului pe care geografia, ca obiect de studiu, îl poate avea în educaţia continuă...

Read more