Univers de copil

A+ R A-


Legenda bujorului

 

Bujor era fiul unui împărat bătrân şi tare paşnic. Aflându-se pe patul morţii, bunul împărat îi zise feciorului:

- Dragul tatii, eu n-am duşmani, după cum bine ştii. Războaie cu vecinii n-am purtat. Am însă un mare necaz, Bujor. Cunoşti şi tu povestea ...

- Da, tată! răspunse fiul cu o mare durere în suflet. Toată lumea ştie despre lacul blestemat din codrul de brazi, acolo unde trăiesc stafiile şi ielele amăgitoare. Ielele cele spurcate, care-i prefac pe oameni în măgari şi în viţei, schimonosindu-i.

Ochii împăratului luceau de spaimă.

- Să nu te duci niciodată acolo, Bujor. Niciodată să nu te duci la lacul ielelor ...

Împăratul căzu pe pernă, fără suflare. Bujor îi închise pleoapele şi-l jeli îndelung. Acum el era stăpânul împărăţiei. Avea buzduganul în mână şi coroana de aur pe cap.

După câţiva ani, când promisiunile se uită, noul împărat Bujor umbla prin târguri şi prin sate. Tocmai trecea pe lângă pădurea adâncă, în mijlocul căreia se afla lacul cel blestemat. Era noapte şi luna lumina feeric împrejurimile. Deodată, pe Bujor începu să-l fure somnul. Cântau privighetorile, dar şi ielele vrăjite care apăreau goale şi ademenitoare la marginea poienii.

- Doamne, oştenii mei s-au tolănit pe iarbă şi-au adormit. Şi caii s-au culcat, iar zânele frumoase şi zâmbitoare mă poftesc în pădure ...

Bujor mergea magnetizat, după iele şi stafii, până într-o dumbravă fermecată. Ielele albe jucau în jurul tânărului împărat care se ruşinase de goliciunea ielelor şi obrazul i se înroşise ca focul.

- Să- l prefacem în viţel! râse o zână.

- Ba să-l facem în gândac! hohoti răutăcioasă alta.

- Broscoi i-ar sta mai bine, hihi! mai zise una înaltă.

Mama ielelor, tot aşa de atrăgătoare ca şi fiicele sale, purta pe cap o coroană sclipitoare, bătută în pietre preţioase. Ea zise:

- Nu, nu! Pentru că dumnealui, fiul de împărat s-a înroşit la faţă, poruncesc să se prefacă imediat în floare. Floare roşie. Aşa să rămâie!

Într-o clipă, trupul lui Bujor intră într-un vârtej şi se transformă într-o floare roşie ca jarul, destul de mare şi bătută ca un pămătuf. Apoi, ielele au dispărut în lacul blestemat. Mai apoi, oamenii au numit floarea cea roşie bujor.

Bujor a rămas până astăzi, după numele lui Bujor, fiul împăratului, care fusese vrajit de zânele cele rele, ca să se transforme în floare 0 floarea de bujor.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Jocul de-a Cine esti

Jocul de-a “Cine esti?”   Va oferim spre lectura poezia “Jocul de-a … Cine esti?” scrisa de Katia Nanu. Versurile sunt usoare si ne indeamna la un joc simplu si dragut …...

Praful din aer si microbii

Praful din aer si microbii

Praful din aer si microbii Praful din aer e compus din nisip, carbune, firicele de ata, stofe, ierburi, insecte, cenusa, peri, etc. In praful de aer se mai afla...

Poezia Eminescu de Constanta B…

Poezia Eminescu de Constanta Buzea

Poezia Eminescu de Constanta Buzea   Va oferim spre lectura poezia “Eminescu” scrisa de Constanta Buzea.   De-as mai fi copil cu suflet linistit de ce petrece Si-ar mai sta ca intre coaste inima in...

Horoscopul dragostei pentru an…

Horoscopul dragostei pentru anul 2014

Horoscopul dragostei pentru anul 2014   Afla horoscopul dragostei pentru anul 2014. Afla ce va rezerva astrele pentru anul viitor si care sunt prezicerile pentru casa relatiilor sentimentale si casa casniciei pentru...

Taierea Capului Sfantului Ioan…

Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul traditii credinte obiceiuri si superstitii

Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul - traditii, credinte, obiceiuri si superstitii Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul este ultima mare sarbatoare din anul bisericesc si este praznuita pe 29 august. Pe 1...