Univers de copil

A+ R A-


Sarbatoarea de Buna Vestire - 25 martie

Sarbatoarea de Buna Vestire 25 martieBuna Vestire, numita si Blagovestenie, cade intotdeauna pe 25 martie, fiind o sarbatoare tot asa de mare ca si Invierea sau Pastile.

Daca n-ar fi Buna-Vestire, n-ar fi nici Pastile. Pentru a lamuri acest aspect, dorim sa va amintim o intamplare.

Zice ca intr-un an au picat Pastile in ziua de Buna-Vestire. Preotii, dupa cum e datina, s-au sculat foarte devreme si, mergand la biserica, au inceput sa citeasca liturghia Pastilor, insa despre Buna Vestire n-au amintin nimic. Dupa ce au sfarsit rugaciunile Invierii, asteptau acum sa se faca ziua. In zadar le era insa toata asteptarea, caci ziua nu se mai facea. De la o vreme, vazand ca nu se mai face ziua, au inceput a sta pe ganduri: care sa fie oare cauza? Si, cugetand ei, cat vor fi cugetat, isi aduc aminte intr-un final ca in ziua aceea nu sunt Pastile, ci Buna Vestire, iar ei au facut slujba pentru Pasti nu pentru Buna Vestire. S-au pus deci indata sa faca slujba cuvenita pentru Buna Vestire si, cum au facut rugaciunile si pentru aceasta sarbatoare, indata s-a ridicat intunericul, s-a inseninat si s-a facut ziua. Dar, spre mirarea lor cea mare, au vazut ca nu e dimineata, soarele fiind ajuns in acel moment la amiaza.

De atunci nu mai pica Pastele deodata cu Buna Vestire, ci intotdeauna mai pe urma.

Cat de mare sarbatoare e Buna Vestire si cat de mare e pacatul celui ce lucreaza in decursul ei se poate cunoaste inca din aceasta imprejurare, iar daca macina cineva in ziua aceasta si din faina macinata face mamalia si mamaliga aceea o arunca apoi in apa, pestii nu o mananca. Iar daca ia faina si o presara pe vreun pom, pomul respectiv nu face poame in anul acela. Asa de mare e pacatul de a lucra in ziua de Buna Vestire. Iar daca va rasni in ziua aceasta cu mana indarat si daca va lua astfel faina rasnita si va rasna cu ea vreun pom sau copac, atunci pomul sau ce este, pe loc se si usuca.

Asadar, sa pastram cu strictete aceasta zi de mare sarbatoare, sa o cinstim cum se cuvine, sa ne rugam si sa nu lucram. Buna Vestire e asa de sfanta, ca daca iese vreun pui in decursul ei, nu-i nimic dintr-insul.

Ba, ce este inca si mai mult, daca in aceasta zi se oua vreo gaina, gasca sau rata, atunci ouale acestea nu sunt bune de pus sub closca, pentu ca nu ies pui cumsecade dintr-insele. De aceea, romancele niciodata nu indatineaza a pune sub closca oua ouate de pasarile domestice in ziua de Buna Vestire.

In aceasta zi nimeni nu trebuie sa caute galceava, ca e rau. De asemenea, femeile trebuie sa serbeze cu cea mai mare sfintenie aceasta zi, pentru vestea cea imbucuratoare, care a adus-o Arhanghelul Gavril Preacuratei Fecioare Maria, ca va naste pe Domnul nostru Iisus Hristos, Mantuitorul lumii.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Craciuneasa si nasterea lui Ii…

Craciuneasa si nasterea lui Iisus Hristos

Craciuneasa si nasterea lui Iisus Hristos Legenda spune ca staulul in care s-a nascut Iisus Hristos era proprietatea lui Craciun, pastor batran. Sotia lui, Craciuneasa, era moasa. Craciun ii...

Asediul baltii

Asediul baltii

Asediul baltii Va oferim spre lectura poezia “Asediul baltii” scrisa de Marin Sorescu. Asediul baltii cu broscoi Se face-n pas de mars: un-doi! “Trei-patru” daca...

Aromaterapia si renasterea une…

Aromaterapia si renasterea unei terapii antice

Aromaterapia si renasterea unei terapii antice Aromaterapia este o componenta a medicinii naturii care cuprinde tratarea bolilor cu ajutorul unor uleiuri extrem de concentrate extrase din plante. Aceste extrase...

Tonul face muzica

Tonul face muzica

Tonul face muzica   Vezi poezia “Tonul face muzica” scrisa de Maria Zetea.   O ciocarlie din campie Ce compunea o simfonie Zadarnic tot lucra de zor. Se stie, un compozitor Vrea linistea si ea n-avea Fiindca vecin era...

Vulturul de Emil Garleanu

Vulturul de Emil Garleanu

Vulturul de Emil Garleanu S-a ridicat, deodata, din prapastia intunecoasa, umeda a muntilor falnici. Si doritor de lumina, in aceasta dimineata scaldata de soare, a intins aripile, ca o flamura, deasupra brazilor...