Toamna poezie de Constantin Scripca

Toamna, la fereastra-i

Iar:

Uite-o auriu canar!

Ei, dar in bucatarie

Oare ce-ar putea sa fie?

Cu mamica impreuna,

Lacrimioara, s-o vedeti,

Ne-ntrecuta gospodina,

Curata de zor si-asaza

Borcanase, fel de fel –

Soarele-a intrat si el

Pe-o fereastra-n snop de raza:

Inca de cu dimineata

Fierbe in tingiri, dulceata.

Fata mamei, Lacrimioara,

Isi va umple iar camara

Si cand ii va trece pragul,

Ii va spune cu tot dragul:

- Ia-ti, fetito, ce poftesti!

Harnica te stiu ca esti.

Si-i va spune si bunica:

- Afla, fata, de la mine -

Ajutand-o pe mamica,

Tu ai castigat, vezi bine!