Iepurele alb

Pe ulita satului

Un flacau mergand hai-hui

A vazut in fata lui

Un alb iepure de casa.

Si i-a zis: Iti vin de hac!

Asa, pe nepusa masa,

Cu gandul sa-l bage-n sac

Ca trofeu de mare clasa.

Dupa ce l-a alergat

Ca era si-n nas sa cada,

Urechiatul a intrat,

Pe sub gard intr-o ograda

Si se duse dumnealui,

Langa fratiorii lui.

In loc ca sa lase moarta

O isprava asa neroada,

Pus de-acuma pe bravada,

El batu grabit la poarta.

Proprietarul l-a-ntrebat:

- Ce este, baiete draga?

- Ce sa fie! mi-a scapat

Iepurele in ograda!

- Iepure? spui, fratioare?

Ca si eu am albi vreo zece!

Uite-i colo, stau la soare,

Si tot rod dintr-un dovlece …

Privindu-i pe urechiati

- Zece frati ingemanati –

Dansul ca lovit de bici

Spuse-n glas cu dezolare:

- Al meu, bade, nu-i aici,

Ca era … alta culoare.

Pia Hateganu