Univers de copil

A+ R A-


Mosii si obiceiuri in prag de Florii

mosii de flori si obiceiuri in prag de floriiSe zice ca in vremea de demult, o femeie avea un baiat, iar baiatul acela se numea Lazar. Era tare slab si dorea sa manance placinte.

Insa mama lui n-a avut cand sa faca si sa-i dea placinte de mancat, iar Lazar a murit de dorul placintelor. Si ziua in care a murit el era o zi de sambata.

Mama lui, vazand aceasta, se intrista si incepu sa planga si sa zica:

- Sa nu fie iertata de Dumnezeu femeia aceea care nu va face in sambata lui Lazar placinte!

Si, de atunci, femeile fac intotdeauna in sambata lui Lazar placinte.

Insa placintele ce le fac ele nu le fac numai pentru sine si familia lor, ci mai ales pentru cei sarmani, care nu sunt in stare sa-si faca singuri placinte, si acelora le trimit apoi ca mosi de sufletul mortilor, care astepata in ziua aceasta la poarta raiului.

Si Mosii acestia se numesc Mosii de Florii, una pentru ca acestia cad inainte de Florii si al doilea pentru ca ei se trimit celor sarmani, si cu deosebire unde sunt copii mici, nu numai in sambata lui Lazar, ci si in ziua de Florii.

Exista, de asemenea, datina de a trimite pe la case nu doar placinte, ci si alte obiecte. De exemplu, in unele sate exista obiceiul de a trimite pe la case cate o ulcica plina cu miere, deasupra gurii cu un colac, iar la toarta cu o lumina lipita.

In alte parti ale tarii se fac in aceasta zi painisoare de grau impletite in forma de spirala. In Banat exista datina ca in toate casele sa se coaca atatea paini de grau, cati membri are familia, dar painile nu sunt de una si aceeasi marime, ci variaza conform etati membrilor de familie. acestepaini se impletesc din aluat de grau cu multa grija si pe deasupra se infrumuseteaza cu cununi, cruci ori alte figuri, tot din aluatul acela.

In fine, in Transilvania si chiar Banat exista obiceiul ca in aceasta zi sa se puna apa si salcia verde ori late ramuri verzi la crucile si pe mormintele mortilor.

In Dobrogea este obiceiul de a se aduna in Sambata lui Lazar trei fete mici, cam de 12 ani, dintre care una se impodobeste pe cap cu beteala, crezandu-se ca este mireasa, a doua se leaga la cap cu un tulpan si a treia tine un paner cu oua in mana. Astfel, acestea merg apoi pe la case si dau ouale de pomana.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Mihai Viteazul uneste Tara Rom…

Mihai Viteazul uneste Tara Romaneasca Transilvania si Moldova intr un singur stat

Mihai Viteazul uneste Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova intr-un singur stat   Cum a cucerit Transilvania Mihai-Voda a vazut ca nici in Transilvania si nici in Moldova nu era linistea si randuiala trebuitoare...

Fericirea in copilarie

Fericirea in copilarie

Fericirea in copilarie Relatia cu un subiect ne aduce paralel cu experienta cotidiana de suprafata, dar si cu cea de reflectie (de profunzime): visele si reveriile, un anumit numar de forme...

Obiceiuri si superstitii de Bo…

Obiceiuri si superstitii de Boboteaza

Obiceiuri si superstitii de Boboteaza Afara de datinile si credintele stravechi, pastrate din vechime (mentionate in articole mai vechi - Boboteaza) se mai observa ca persista inca multe obiceiuri si superstitii...

Consilierea adolescentilor

Consilierea adolescentilor

Consilierea adolescentilor Adolescenta este o perioada dificila, atat din punct de vedere biologic, cat si psihologic. Tanarul se confrunta in aceasta perioada cu schimbari fizice si fiziologice importante si, o data...

Caprioara de Emil Garleanu

Caprioara de Emil Garleanu

Caprioara de Emil Garleanu   Pe muschiul gros, cald ca o blana a pamantului, caprioara sta jos langa iedul ei. Acesta si-a intins capul cu botul mic, catifelat si umed, pe spatele...