Univers de copil

A+ R A-


Neobosita ciocanitoare - tobosarul padurilor

Neobosita ciocanitoare tobosarul padurilorPrintre pasarile de la noi, ciocanitoarea (tobosarul padurilor sau ghionoaia, cum i se mai zice) reprezinta una dintre cele mai neobosite cautatoare de hrana. Specia cea mai raspandita la noi, prezenta in mai toate padurile de ses si de deal, dar putand fi vazuta si in localitati, este ciocanitoarea pestrita mare (Dendrocopus major), o pasare sedentara, care traieste in Europa, Africa de Nord si Asia (pana in Japonia).

Ciocanitoarea se trezeste de dimineata, bate din aripi pentru a le dezmorti si se misca in jurul cuibului. Este o pasare rabdatoare si puternica, a carei viata este legata de trunchiurilecopacilor mai batrani, cu scoarta crapata. Se avanta rar pe crengi, dar si mai rar pe pamant.

Unealta ei de lucru este ciocul, lung si solid, care e totodata tarnacop, ciocan, randea ori dalta. «Manerul» acestor instrumente il constituie capul si gatul, acesta din urma fiind numai muschi. Limba ei vermiforma, lunga de 14 cm, are la varf niste zimti orientati spre inapoi, in care insectele se infig ca intr-o frigare. Zborul ei greoi si repezit, de la un copac la altul, cu perseverenta lovire a lemnului si sonora ei toaca, o ajuta sa descopere arborii «bolnavi».

Cand o ciocanitoare se afla in plina actiune, ciocul ei loveste copacul cu o viteza de 6-7 m/s, ceea ce inseamna aproximativ 20 km/h. oprirea se face practic instantaneu, intr-o milisecunda, deceleratia (incetinirea) la impact fiind de 1000 de ori mai puternica decat forta gravitatiei si de circa 100 de ori mai mare decat acceleratia suportata de un astronaut in timpul lansarii navei spatiale.

Daca un om ar lovi cu capul un arbore in acelasi ritm ca si ciocanitoarea, el si-ar pierde aproape imediat cunostinta. Cercetatorii au incercat sa-si explice cum suporta capul pasarii asemenea socuri. Ciocanitoarea are un creier mic, de numai 2-4 grame, ceea ce face ca impactul la deceleratie sa se repartizeze pe o suprafata craniana proportional mai mare decat cea a omului. In timpul miscarii, capul, ciocul si centrul de greutate al creierului ciocanitoarei urmeaza o traiectorie rectilinie, dar nu paralela. Totodata, gatul ei musculos are o anumita rigiditate, care nu permite rasucirea capului in timpul impactului. Concluziile acestor studii sunt in prezent folosite la proiectarea castilor de protectie pentru motociclisti si automobilisti. Modelul bionic al caului ciocanitoarei este asemanator uniformelor militare cu gulere inalte si rigide, de felul armurii cavalerilor medievali, cu gatiera si coif de forma speciala.

Ciocanitoarea se mentine pe trunchiul copacului cu ajutorul celor patru degete, asezate ca la papagali, doua inainte si doua inapoi, terminate cu gheare lungi, indoite, asemenea cangilor cu care se urma lucratorii pe stalpii de telegraf. Totdaa, penele cozii, foarte rigide, sunt folosite ca o proptea, asigurand sprijinirea pe trunchiuri.

Pasarea se misca in permanenta pe trunchiul pomilor, ca un tirbuson, se urca si se coboara, ciocanind mereu si rasucindu-se tot timpul, fara incetare. «Glasul» ei nu este prea frumos, aducand cu niste lovituri de ciocan.

Poporul spune despre ciocanitoare ca ar fi o femeie pe care Dumnezeu a pedepsit-o pentru curiozitatea ei. Dandu-i un sac cu tot felul de ganganii, ca sa-l arunce in balta, femeia, vrand sa vada ce e in el, dezleaga sacul pe drum. Asa se face ca lumea s-a umplut de ganganii! Prefacuta de Dumnezeu in pasare, de atunci ea zboara in toate partile, doar-doar va prinde gazele scapate din sac.

Ciocanitoarea se hraneste si cu seminte coapte de carpen, dar mai ales dezghioaca conurile de pin sau de molid, pe care le fixeaza intr-o crapatura sau scobitura facuta de ea, asemenea unei nicovale. In felul acesta poate sparge pana la 50 conuri intr-o singura zi.

Din copaci isi scoate mancarea, in copaci isi face si cuibul. Vrand sa-si insele dusmanii, incepe 2-3 cuiburi deodata, dar nu termina decat unul.

Masculul are mare grija de femeia care cloceste, uneori fiind atat de absorbit incat nici nu observa dusmanul care se apropie si care il poate prinde cu usurinta.

Asa cum toata lumea stie, ciocanitoarea este o pasare folositoare, deoarece curata padurea de insectele daunatoare. De aceea, a devenit chiar simbolul straduintei prin munca. Indienii din America de Nord purtau pe straiele lor un cap de ciocanitoare cu cioc de fildes, pentru ca puterea si hotararea de munca a acestei pasari sa sa rasfranga si asupra sufletelor lor.

In afara de ciocanitoarea pestrita, la noi mai traiesc:

·        tipatoarea (Picus martius), neagra peste tot, cu o pata rosie pe varful capului;

·        veroaica (Picus viridis), lacoma de furnici, de culoare verde cenusiu pe spate;

·        ciocanitoarea mare (picus major), neagra pe spate, iar pe piept ruginie, galbuie.

In America de Nord se mai gasesc urmatoarele specii de ciocanitoare: ciocanitoarea de ghinda (Melanerpes formicivorus), ciocanitoarea cu spate negru (Picoides arcticus), ciocanitoarea cu fruntea aurie (Melanerpes aurifrons), ciocanitoarea pufoasa (Picoides pubescens), ciocanitoarea paroasa (Picoides villosus), ciocanitoarea cu spatele in scara (Picoides scalaris), ciocanitoarea rosie umflata (Melanerpes carolinus), ciocanitoarea cu cap rosu (Melanerpes erythtrocefalus) si ciocanitoarea motata (Drycopus pileatus), modelul viu al binecunoscutului personaj de desene animate Woody Woodpecker.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Adolescenta scop al vietii uma…

Adolescenta scop al vietii umane

Adolescenta - scop al vietii umane Adolescenta este generatia ce are in fibrele personalitatii sale viitorul. Exista un timp pentru orice: un timp pentru a te naste si un...

Chihlimbar

Chihlimbar

Chihlimbar Piatra Soarelui este supranumele binemeritat care i s-a dat chihlimbarului pentru frumusetea delicata reflectata in peste 250 de nuante, a infatisarii sale, de culoare galbena sau bruna, mai rar...

Poveste Dorinta nesocotita

Poveste Dorinta nesocotita

Poveste - Dorinta nesocotita Un taran taia un stejar mare si gros intr-o padure. De cate ori dadea cu toporul, de atatea ori ofta din greu. “Vai de mine!” zicea el, “ce...

Darul lui Mos Miron de Ion Aga…

Darul lui Mos Miron de Ion Agarbiceanu rezumat

Darul lui Mos Miron de Ion Agarbiceanu - rezumat Lucrarea “Darul lui Mos Miron” este scrisa de Ion Agarbiceanu, in care se povesteste o intamplare din timpul primului razboi mondial. Actiunea...

Mitul si legenda lui Narcis

Mitul si legenda lui Narcis

Mitul si legenda lui Narcis   Mitul frumosului Narcis Legenda lui Narcis este una dintre cele mai celebre si mai fascinante povesti oferite lumii de mitologia elena. Conform legendelor grecesti, Narcis este simbolul...