Univers de copil

A+ R A-


Ziua de Ignat - obiceiuri, traditii si povestiri

Ziua de Ignat obiceiuri traditii si povestiriPrin multe parti, in ziua de Ignat (20 decembrie) se taie porcii. "Chiar de n-ai taia un porc, taie cel putin o pasare, o gaina, o rata, o gasca - indeamna o credinta muscelana; ori la vreme, de-ai intepa creasta la o gaina neagra ca sa dea sangele, ca asa e bine: sa vezi sange in ziua de Ignat, ca numai atunci vei fi ferit de boale".

Prin unele parti, lucrul, adica munca este ingaduita, insa numai dupa ce femeia a vazut sange de orice soi de vietate ori sange de porc negru. Daca nu vad gospodinele sange, prind o gaina neagra, ii impung creasta cu un ac, ca sa-i dea sangele, sa-l vada si apoi se apuca de lucrul de care au nevoie.

In aceasta privinta, va prezentam cateva povestiri muscelene:

"Cica era o femeie, pe care o chema Rada. In seara spre Ignat, ea s-a apucat sa toarca niste caiere de canepa. Pe-aproape de miezul noptii, pe cand Rada inca lucra, s-a pomenit cu Sf. Ignat la fereastra, ca a-nceput sa se rasteasca la ea zicandu-i:

Rad', Rad';

Suie-te-n pat,

Ca eu sunt Ignat!

Adica: Rada, Rada, culca-te! Nu mai toarce!

Ea insa n-a ascultat - a lucrat inainte.

A doua zi a si pus-o boala jos. Si cica, pan-a-ntepenit-o Dumnezeu, ea a aiurat intr-una:

Ignat, Ignat,

Ce-am avut,

Am depanat!

Adica: ce-am tors, am depanat pe raschitor.

Mai era una care periase la calti in ziua de Ignat. D-atunci insa a lovit-o boala si in curand s-a dus de pe lumea asta. Pana a a murit, a aiurat zicand:

Ignat, Ignat,

Zi buna de periat!

O alta povestire se aude prin judetul Ialomita si ne spune ca o femeie, care nu stia ca in aceasta zi nu trebuie sa toarca si sa coasa, ca sa n-o gaseasca pe ea sau pe cineva dintr-ai ei, sa se-mbolnaveasca sau sa-nebuneasca, a depanat de pe fuse pe raschitor si de aceea a-nebunit. Ea zicea-ntruna:

Ignat, Ignat,

De la usa, pan’ la pat,

Sapte fuse-ara depanat!

Ignatul il tin si femeile insarcinate, ca sa nasca pruncii intregi la trup si la minte.

Prin judetul Teleorman, in aceasta zi nu se lucreaza lucruri femeiesti, ca sa nu icneasca, sa nu geama, ca porcul. In sfarsit, se mai spune ca Ignatul isi are randuit sa moara negresit un om la ziua lui.

Prin unele parti ale tarii se crede ca daca se da copiilor care sa scapa, noaptea in pat cu udul, sa manance coada porcului si vor scapa de aceasta slabiciune.

Iata doar cateva idei ce au fost ilustrate de Tudor Pamfile intr-un impresionat studiu etnografic.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Prima lege a ereditatii a lui …

Prima lege a ereditatii a lui Mendel

Prima lege a ereditatii a lui Mendel Mendel a fost un modest profesor de matematica, care si-a ridicat la rangul de legi biologice rezultatele indelungatei sale activitati, lucru facut abia de...

Divinizarea imparatilor

Divinizarea imparatilor

Divinizarea imparatilor Obiceiul de a diviniza pe imparati a luat nastere in Orient. Din Orient a trecut la greci in epoca lor de decadenta si de la greci la romani. De...

Flori planse de colorat

Flori planse de colorat

Flori - planse de colorat   Pamantul fara flori ar fi ca si cerul fara stele. Lumea ar fi mult mai trista si mult mai terna daca florile nu ne-ar bucura cu...

Haina invizibila

Haina invizibila

Haina invizibila Ti-amintesti basmul scriitorului danez Hans Christian Andersen «Hainele cele noi ale imparatului?» In basmul acesta se spune ca doi sarlatani l-au pacalit pe un imparat si pe curtenii sai....

Enigma Otiliei citate de Georg…

Enigma Otiliei citate de George Calinescu

Enigma Otiliei citate de George Călinescu   Iată câteva citate din romanul “Enigma Otiliei” a celebrului prozator român George Călinescu.   Sărutarea nu trebuie să aibă brutalitatea asta alimentară, ci să fie uşoară, delicată.   Unde...