Univers de copil

A+ R A-


Ziua de Ignat - obiceiuri, traditii si povestiri

Ziua de Ignat obiceiuri traditii si povestiriPrin multe parti, in ziua de Ignat (20 decembrie) se taie porcii. "Chiar de n-ai taia un porc, taie cel putin o pasare, o gaina, o rata, o gasca - indeamna o credinta muscelana; ori la vreme, de-ai intepa creasta la o gaina neagra ca sa dea sangele, ca asa e bine: sa vezi sange in ziua de Ignat, ca numai atunci vei fi ferit de boale".

Prin unele parti, lucrul, adica munca este ingaduita, insa numai dupa ce femeia a vazut sange de orice soi de vietate ori sange de porc negru. Daca nu vad gospodinele sange, prind o gaina neagra, ii impung creasta cu un ac, ca sa-i dea sangele, sa-l vada si apoi se apuca de lucrul de care au nevoie.

In aceasta privinta, va prezentam cateva povestiri muscelene:

"Cica era o femeie, pe care o chema Rada. In seara spre Ignat, ea s-a apucat sa toarca niste caiere de canepa. Pe-aproape de miezul noptii, pe cand Rada inca lucra, s-a pomenit cu Sf. Ignat la fereastra, ca a-nceput sa se rasteasca la ea zicandu-i:

Rad', Rad';

Suie-te-n pat,

Ca eu sunt Ignat!

Adica: Rada, Rada, culca-te! Nu mai toarce!

Ea insa n-a ascultat - a lucrat inainte.

A doua zi a si pus-o boala jos. Si cica, pan-a-ntepenit-o Dumnezeu, ea a aiurat intr-una:

Ignat, Ignat,

Ce-am avut,

Am depanat!

Adica: ce-am tors, am depanat pe raschitor.

Mai era una care periase la calti in ziua de Ignat. D-atunci insa a lovit-o boala si in curand s-a dus de pe lumea asta. Pana a a murit, a aiurat zicand:

Ignat, Ignat,

Zi buna de periat!

O alta povestire se aude prin judetul Ialomita si ne spune ca o femeie, care nu stia ca in aceasta zi nu trebuie sa toarca si sa coasa, ca sa n-o gaseasca pe ea sau pe cineva dintr-ai ei, sa se-mbolnaveasca sau sa-nebuneasca, a depanat de pe fuse pe raschitor si de aceea a-nebunit. Ea zicea-ntruna:

Ignat, Ignat,

De la usa, pan’ la pat,

Sapte fuse-ara depanat!

Ignatul il tin si femeile insarcinate, ca sa nasca pruncii intregi la trup si la minte.

Prin judetul Teleorman, in aceasta zi nu se lucreaza lucruri femeiesti, ca sa nu icneasca, sa nu geama, ca porcul. In sfarsit, se mai spune ca Ignatul isi are randuit sa moara negresit un om la ziua lui.

Prin unele parti ale tarii se crede ca daca se da copiilor care sa scapa, noaptea in pat cu udul, sa manance coada porcului si vor scapa de aceasta slabiciune.

Iata doar cateva idei ce au fost ilustrate de Tudor Pamfile intr-un impresionat studiu etnografic.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Cantec pentru zapada

Cantec pentru zapada

Cantec pentru zapada   Va oferim spre lectura poezia “Cantec pentru zapada”. Versurile sunt semnate Ioana Dana Nicolae.   Hai, Asterne-te pe jos, Covor frumos, Iarna, Arunca-ti semintele Ca a plecat Pasarea de foc, Sa creasca si iarba ta Sa...

Intrebarile si setea de cunoas…

Intrebarile si setea de cunoastere

Intrebarile si setea de cunoastere Intrebarea, credem noi, este o expresie pentru setea de cunoastere. Drumul, de a curiozitatea instinctuala, manifestata spontan, la interesul de cunostere, exprimat constant, nu...

Dedicatie pentru tara

Dedicatie pentru tara

Dedicatie pentru tara Va oferim spre lectura o scurta poezie, o dedicatie pentru tara, prin ochi de copil. Tara – sfatuitoare a sufletului meu – Iti inchin aceste versuri simple. Cred in...

Poezii scurte de Florii

Poezii scurte de Florii

Poezii scurte de Florii   Vine ziua de Florii de Emilia Plugaru   Fierbe munca, fierbe glia, Mic şi mare-n câmp lucrează, Numai brotăcelul Oac Stă pe lac şi dirijează:   - Albinuţe, fluturaşi! Strigă el, zvoniţi prin ţară, Duceţi vestea-n...

Febra la bebelusi si copiii no…

Febra la bebelusi si copiii nou nascuti

Febra la bebelusi si copiii nou-nascuti Febra nu este o boala, ci un simptom al altor boli ori un semn ca organismul se lupta cu o infectie. Am putea spune ca...