Lostrita - pestele tigru al apelor din Carpati

Pana nu demult, lostrita (Hucho hucho) se intalnea in raurile Olt, Jiu, Mures, Arges, Lotru, Cerna, unde era considerata podoaba apelor montane. Pescuitul fara nici un fel de limita, precum si schimbarile intervenite in ecologia apelor au determinat disparitia sa.

Pe teritoriul Romaniei, lostrita (denumita pestele “tigru” apelor din Carpati) mai este intalnita, in exemplare rare, in raurile Bistrita moldoveneasca, Dorna, Viseu, in afluentii Viseului (Vaser, Ruscova) si in Novat, afluent al Vaserului.

Specia se impune cu mare necesitate a fi ocrotita. Aria ei de raspandire corespunde numai bazinului dunarean. Este inrudita cu pastravul. Lostrita creste in lungime pana peste 1 metru, iar greutatea ajunge la 12-14 kg. Este o foarte buna inotatoare. Dupa sistemul sau de hranire este considerata tigrul apelor de munte.

Interesant de stiut e faptul ca, in stadiu de puiet, lostrita se hraneste cu larve de insecte si insecte acvative, iar mai tarziu ataca mrenele, clenii, zgavoacele, porcusorii. Pandeste prada in portiunile mai adanci de rau, stand sub steiuri de stanca, bolovani mari etc., de unde pleaca in atac ca un fulger. De multe ori nu-si cruta nici semenii. Asadar, se manifesta o tendinta si activitate de rapitoare, iar apetitul este continuu.

Lostrita devine capabila de reproducere pe la varsta de 4-5 ani. Actul reproducerii are loc in luna aprilie. In acest scop, in corpul ambelor seze au loc tranformari importante. Fiecare femela si fiecare mascul isi schimba aspectul general, exterior, al corpului. Masculii poarta pe cap “butonii de dragoste”, iar femelele capata la solzi o tonalitate vie. Dupa alegerea locului depunerii pontei, femela sapa o groapa lunga de circa 60 cm si adanca de 10-20 cm, unde depune icrele (ovule), iar mascului le stropeste cu lapti (spermatozoizi). Actul depunerii dureaza 2-3 zile. Pnta este aparata pana la aparitia puilor, dupa care adultii isi reiau traiul solitar.

Fiind un peste de talie mare, lostrita are nevoie de spatiu de viata mult mai larg decat pastravul sau lipanul. Astfel, daca puietul de lostrita, pana la varsta de doi ani, se poate dezvolta in raurile de munte cu apa cu foarte adanca, dupa aceasta varsta e necesar sa isi caute un alt spatiu cu debit mai mare si locuri mai adanci de apa astfel incat sa aiba spatiu pentru dezvoltare si inot. Locul e ales cu grija, deoarece acest spatiu reprezinta si teritoriul sau de vanatoare.

Lostrita are raspandire numai in bazinul dunarean din Europa.