Univers de copil

A+ R A-


Despre conifere

Despre conifereConiferele, cel mai vast grup al gimnospespermelor, sunt plante unisexuate, din care majoritatea monoice – conul barbatesc si cel cel femeiesc sunt prezente separat, dar pe aceeasi planta. Conurile variaza ca forma si marime, in functie de specie.

Coniferele sunt practic distribuite geografic pe tot globul, intre cele doua cercuri polare, avand reprezentanti inclusiv la tropice. Si, in ciuda disparitiei de-a lungul erelor geologice a mai multe genuri si specii, ele raman, ca numar de indivizi, grupul dominant de arbori de padure.

Genurile cele mai «bogate» sunt: Pinus, cu aproximativ 100 de specii dupa unele clasificari, Podocarpus, cu circa 75 de specii, si Juniperus, cu 65 de specii. Iar cele mai «sarace» sunt Sequoia, Sequoiadendron si Metasequoia, cu cate un singur reprezentant.

Coniferele au aparut spre sfarsitul Erei Paleozoice, acum aproximativ 300 de milioane de ani si au atins dezvoltarea maxima in Era Mezozoica, in urma cu 120 de milioane de ani. Declinul lor a inceput la sfarsitul Cretacicului, probabil au aparut Angiospermele, care s-au dovedit superioare din punct de vedere biologic.

Padurea de conifere sau de rasinoase, cum mai sunt numite, este cel mai intins habitat terestru din lume, ocupand o fasie lata de aproximativ 1.300 km in emisfera nordica. Ei cresc acolo unde este prea frig pentru padurile de foioase, dar prea cald pentru tundra.

Padurile de conifere, arborii vesnic verzi, formeaza o fasie din Scandinavia spre est peste Rusia spre nordul Chinei, putin spre nord de Cercul Polar de Nord si spre sud de linia de latitudine de 50° in China. Intinderi semnificative de paduri de conifere apar si de-a lungul lantului muntos Himalayan, in Georgia (S.U.A.) precum si in Alpi si in Pirinei (Europa).

Coniferele sunt bine adaptate la conditiile ostile din nord, unde timp de sase pana la noua luni din an temperatura este sub 6°C. Majoritatea coniferelor rezista la vant, pentru ca au fibre relativ spongioase care le permit sa se indoaie si sa se clatine fara a se rupe. Unii dintre ei au si scoarta rezistenta la incendii (Sequoiadendron giganteum – arborii Sequoia uriasi, Sequoia sempervirens – arborii Sequoia rosii, Pinus albicaulis – pinii albi si Pinus banksiana – pinii mari).

In vestul continentului nord-american, pe coastele Californiei si in Muntii Sierra Nevada, intr-o zona care a pastrat ceva din clima calda a Mezozoicului si a Cretacicului, au supravietuit miraculos, pana in zilele noastre, niste ciudate fosile vii, gigantii arbori Sequoia.

Denumirea stiintifica a acestor membri ai marii familii a coniferelor a fost data de botanisti in amintirea meritelor sefului de trib cherokeee Sequiyah, cum era numit de ai sai George Guess. In 1821, Sequoyah a creat alfabetul numit “talking leaves” (frunze vorbitoare)  care le-a dat posibilitatea indienilor sa scrie si sa citeasca in limba lor. Mai multe informatii despre Sequoia – arborii gigantici nemuritori gasiti aici.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Revolutia din 1848 in Transilv…

Revolutia din 1848 in Transilvania

Revolutia din 1848 in Transilvania   In Transilvania viata poporului era coplesita de greutati tot mai mari, pricinuite de asuprirea nobililor si de stapanirea austriaca. Taranii continuau sa fie crunt exploatati si...

Mos Nicolae planse de colorat

Mos Nicolae planse de colorat

Mos Nicolae - planse de colorat   Un mos cu barba alba, vine in noaptea de 5 spre 6 decembrie si, dupa informatii numai de el stiute, pune in cizmulite diferite daruri:...

Orasul Aiud repere in timp

Orasul Aiud repere in timp

Orasul Aiud - repere in timp Strabatut de paralele de 46ʹ19ʹ si de meridianul 23ʹ43ʹ, orasul Aiud este asezat in partea centrala a Romaniei. In cadrul judetului Alba, el este plasat...

Structura urechii

Structura urechii

Structura urechii Din punct de vedere al structurii, organul auditiv al omului, urechea, este format din trei parti: urechea externa, urechea medie si urechea interna. Urechea externa cuprinde pavilionul, care se continua...

Cu mine zilele ti adaogi de Mi…

Cu mine zilele ti adaogi de Mihai Eminescu

Cu mâine zilele-ţi adaogi ... de Mihai EminescuCu mâine zilele-ţi adaogi,Cu ieri viaţa ta o scaziŞi ai cu toate astea-n faţăDe-a pururi ziua cea de azi.