Univers de copil

A+ R A-


Legenda mierlei

 

Demult, tare demult, cât de mult o fi de atunci nu se ştie, trăia undeva o văduvă săracă. Singurul ei sprijin era o fată hărnicuţă şi foarte credincioasă. Duminicile şi sărbătorile nu lipsea niciodată de la biserică, unde se ruga cu multă evlavie. Fata era veselă şi nu se arăta nemulţumită de sărăcia lor. Ca să-i treacă urâtul, fata văducei începea foarte des să-i cânte. Şi Mierliţei, că aşa se chema fata, îi plăcea mai ales să fluiere.

Într-o zi, plecă mama Mierliţei de acasă să colinde pe unde va putea în lume, ca să agonisească cele trebuincioase. A mers ea aşa mult, pe la unii şi pe la alţii, muncind din greu. De la un timp însă, într-atât a slăbit-o munca, că s-a îmbolnăvit şi Dumnezeu s-a îndurat să-i curme suferinţele şi s-o cheme la el, în lumea celor drepţi.

Biata Mierliţă a aşteptat în zadar să se întoarcă mama ei. De la o vreme sufletul i-a fost cuprins de o tristeţe şi o presimţire rea. I-a pierit toată veselia şi plăcerea de a cânta. A îmbrăcat atunci straie negre, a luat un bulgăre mare de ceară şi multe fire de tort şi a plecat în lume să-şi caute mama. Când trecea pe lângă o biserică, se oprea, rupea din bulgărul de ceară, sufla în ea până o înmuia şi îndată răsucea cu mânuţele pe un fir de tort, până făcea o lumânărică, intra apoi în biserică, aprindea lumânărica la icoana Maicii Domnului şi se ruga să-i ajute să-şi afle mama. Aşa a colindat fata prin lume, până când a terminat ceara şi firele de tort.

Când şedea în genunchi în faţa icoanei, unde aprinsese cea din urmă lumânărică, deodată, de pe icoană se desprinde chipul Sfintei Fecioare, cum era cu pruncul în braţe şi prinde a zice:
- Bună fetiţă, mama ta  a plecat demult din lumea aceasta şi este destul de fericită acolo unde este. Tu de acum înainte, ca să nu mai suferi, te vei preface în păsărică, în păsărică veselă, aşa cum erai înainte, când trăia mama ta!

Cele spuse de Maica Domnului de îndată se împliniră şi de atunci până azi mierla e cu pene negre, că negre erau straiele fetei şi cu picioarele şi ciocul galben ca de ceară, fiindcă prea mult a suflat cu gura şi a sucit ceara în mâini, pentru lumânări. Iar prin crâng şi stufiş, caută de zor mâncare şi tot fluieră, ca să n-o prindă urâtul şi tristeţea.

 

Icterul la nou nascuti

Icterul la nou nascuti

Icterul la nou-nascuti   Ai trecut cu bine de nastere, iar copilul incepe sa se dezvolte. Imediat dupa nastere, insa, in sangele fatului si nou-nascutului, circula mult mai multe globule rosii (6-8 milioane/ml) decat mai tarziu, in sangele sugarului. Ele se distrug in primele zile deoarece...

Ploua

Ploua

Ploua   Iata poezia “Ploua” scrisa de Florin Costinescu.   Zi ploioasa! Stau in casa! Eu ii rog, ei nu ma lasa Doar un pas sa fac afara … Si doar este zi de vara!

Dovleci ciopliti de Halloween …

Dovleci ciopliti de Halloween planse de colorat

Dovleci ciopliti de Halloween - planse de colorat    Specific pentru Halloween este dovleacul cioplit, care reprezinta Lanterna lui Jack. Puteti pune o mica lanterna sau o lumanare in dovleacul dumneavoastra proaspat...

Curiozitati din lumea pestilor…

Curiozitati din lumea pestilor pesti pitici si uriasi

Curiozitati din lumea pestilor - pesti pitici si uriasi Pestii isi petrec intreaga viata numai in apa (rauri, fluvii, mari si oceane). Dimensiunile, coloritul si forma corpului sunt extraordinar de variate....

Antilopa indiana

Antilopa indiana

Antilopa indiana Aproape toate gazelele, si cele africane si cele asiatice, nu suporta desisurile padurilor. Toate gazelele sunt locuitori ai intinderilor de stepa sau ai pustiurilor.