Univers de copil

A+ R A-


Legenda mierlei

 

Demult, tare demult, cât de mult o fi de atunci nu se ştie, trăia undeva o văduvă săracă. Singurul ei sprijin era o fată hărnicuţă şi foarte credincioasă. Duminicile şi sărbătorile nu lipsea niciodată de la biserică, unde se ruga cu multă evlavie. Fata era veselă şi nu se arăta nemulţumită de sărăcia lor. Ca să-i treacă urâtul, fata văducei începea foarte des să-i cânte. Şi Mierliţei, că aşa se chema fata, îi plăcea mai ales să fluiere.

Într-o zi, plecă mama Mierliţei de acasă să colinde pe unde va putea în lume, ca să agonisească cele trebuincioase. A mers ea aşa mult, pe la unii şi pe la alţii, muncind din greu. De la un timp însă, într-atât a slăbit-o munca, că s-a îmbolnăvit şi Dumnezeu s-a îndurat să-i curme suferinţele şi s-o cheme la el, în lumea celor drepţi.

Biata Mierliţă a aşteptat în zadar să se întoarcă mama ei. De la o vreme sufletul i-a fost cuprins de o tristeţe şi o presimţire rea. I-a pierit toată veselia şi plăcerea de a cânta. A îmbrăcat atunci straie negre, a luat un bulgăre mare de ceară şi multe fire de tort şi a plecat în lume să-şi caute mama. Când trecea pe lângă o biserică, se oprea, rupea din bulgărul de ceară, sufla în ea până o înmuia şi îndată răsucea cu mânuţele pe un fir de tort, până făcea o lumânărică, intra apoi în biserică, aprindea lumânărica la icoana Maicii Domnului şi se ruga să-i ajute să-şi afle mama. Aşa a colindat fata prin lume, până când a terminat ceara şi firele de tort.

Când şedea în genunchi în faţa icoanei, unde aprinsese cea din urmă lumânărică, deodată, de pe icoană se desprinde chipul Sfintei Fecioare, cum era cu pruncul în braţe şi prinde a zice:
- Bună fetiţă, mama ta  a plecat demult din lumea aceasta şi este destul de fericită acolo unde este. Tu de acum înainte, ca să nu mai suferi, te vei preface în păsărică, în păsărică veselă, aşa cum erai înainte, când trăia mama ta!

Cele spuse de Maica Domnului de îndată se împliniră şi de atunci până azi mierla e cu pene negre, că negre erau straiele fetei şi cu picioarele şi ciocul galben ca de ceară, fiindcă prea mult a suflat cu gura şi a sucit ceara în mâini, pentru lumânări. Iar prin crâng şi stufiş, caută de zor mâncare şi tot fluieră, ca să n-o prindă urâtul şi tristeţea.

 

Addthis

Insuficienta cardiaca simptome…

Insuficienta cardiaca simptome si tratament

Insuficienta cardiaca - simptome si tratament Insuficienta cardiaca reprezinta, de fapt, incapacitatea muschiului inimii (miocardul) de a pompa in sistemul arterial o cantitate adecvata de sange necesara activitatilor celulare...

Jucaria sau bucuria de-a manui…

Jucaria sau bucuria de-a manui lumea a copilului mic

Jucaria sau bucuria de-a manui lumea a copilului mic Progresele care se resimt in posibilitatile de a cuceri spatii vizuale, tactile si actionale mai vaste produc o intensificare si o forma...

Gaina

Gaina

Gaina   Gaina este cea mai raspandita pasare domestica, fiind crescuta pentru carne si oua. Gainile sunt unele dintre cele mai raspandite animale domestice. Sub forma salbatica mai traiesc, in prezent, in...

Noaptea Sfantului Andrii de Va…

Noaptea Sfantului Andrii de Vasile Alecsandri poezia

Noaptea Sfantului Andrii de Vasile Alecsandri - poezia Va oferim spre lectura poezia “Noaptea Sfantului Andrii” scrisa de Vasile Alecsandri (Iasi, 1857). Poetul reuseste sa redea semnele...

Cantecul marii de George Ranet…

Cantecul marii de George Ranetti

Cantecul marii de George Ranetti   Va oferim spre lectura poezia “Cantecul marii” scrisa de George Ranetti.   Ca hotul, printre stanci, Eu noaptea m-am dus sa fur marii Secretul vrajit al cantarii Ce glasuri solemne...