Revolutia din anul 1848 in Tara Romaneasca

In Tara Romaneasca fruntasii revolutiei  aveau legaturi mult mai stranse cu orasenii si cu taranimea. Oamenii hotarati si iubitori de popor ca Nicolae Balceascu, Ion Ghica si Gheorghe Magheru au organizat din vreme revolutia.

Dintre toti, cel mai luminat si mai aropiat de popor a fost Nicolae Balcescu. El scrisese valoroase carti, in care slavea lupta poporului pentru libertate. In inima lui ardea focul dragostei pentru tara si pentru libertate.

Inceputul revolutiei

Revolutia din Tara Romaneasca a izbucnit in iunie 1848, in mai multe locuri deodata. La revolutia au luat parte numerosi tarani, lucratori si carturari. In fruntea ei se afla insa burghezia. La Islaz (in Oltenia), multimea adunata primi cu multa insufletire o proclamatie, prin care se cerea desfiintarea clacii si improprietarirea taranilor, egalitate si libertate pentru toti oamenii. Revolutia izbucni, de asemenea, si la Bucuresti, ca si in alte locuri din tara. Speriat de mania poporului, domnitorul fugi. Conducerea tarii a fost luata de un guvern nou, din care faceau parte Nicolae Balcescu, Gheorghe Magheru, Eliade Radulescu si altii. Tara se trezea la o viata noua. Taranii voiau pamant.

Intregul popor cerea scuturarea jugului strain si unirea Tarii Romanesti cu Moldova si cu Transilvania.

Uneltirile marilor boieri

In acest timp marii boieri luptau din rasputeri ca revolutia sa fie infranta. Atragand de partea lor pe conducatorul armatei, ei au arestat guvernul. Dar multimea din Bucuresti, insufletita de o femeie curajoasa, Ana Ipatescu, a sarit in ajutorul guvernului si, dupa o scurta lupta cu armata, l-a eliberat.

Cu toate jertfele poporului, cu toate staruintele lui Nicolae Balcescu, guvernul n-a luat masuri impotriva marilor boieri si n-a dat pamant taranilor. Aceasta purtare a dezamagit poporul.

Pe ascuns, marii boieri au cerut ajutor sultanului. O armata turceasca a venit impotriva Tarii Romanesti. Poporul ar fi vrut sa lupte, asa cum il sfatuia Balcescu. Dar, majoritatea burgheziei se temea de popor, pentru ca cerea drepturi mult mai largi decat cele pe care ea voia sa le dea. De aceea, aceasta burghezie n-a mai vrut sa mearga pe calea uneor prefaceri adanci in folosul poporului, pe calea progresului. Ea a tradat revolutia.

Infrangerea revolutiei

Turcii au intrat in Bucuresti. Aici au intampinat rezistenta eroica a pompierilor pe Dealul Spirii. Fiind mult mai numerosi, turcii i-au infrant, au pradat orasul si au aprins multe case. Revolutionarii au fost inchisi, persecutati ori siliti sa fuga. Scapat din mainile turcilor, Balcescu a trecut in Transilvania, unde, prin sfaturile sale, a incercat sa ajute pe revolutionari.

Dupa patru ani, el a murit in surghiun, departe de casa. Cel din urma gand al lui a fost tot la popor si la tara pentru libertatea careia luptase.

Asa s-a sfarsit revolutia de la 1848 din Tara Romaneasca. Din cauza uneltirilor boierimii si pentru ca burghezia a tradat, aceasta revolutie nu si-a atins pe deplin scopul.