Univers de copil

A+ R A-


24 ianuarie 1859 - Unirea Principatelor - pagini de istorie

hora unirii 24 ianuarie 1859 Unirea Principatelor pagini de istorieZiua de 24 ianuarie este una din datele marete ale istoriei noastre: cea mai importanta fiindca in anul 1859, in aceasta zi, romanii au realizat visul unirii, alegand un singur domn, cu toate ca cele mai multe din puterile Europei se impotriveau acestui fapt si doreau ca tarile sa ramana despartite.

Ideea unirii ia intre romani o forma hotarata la 1848, caci in programa revolutionarilor de la 1848 intra si unirea.

De aici incolo ideea ia intindere si mai mare. Fiecare patriot se crede dator s-o propage in toate chipurile si peste putin sa formeze chiar o societate la Iasi, care avea sa lucreze pentru aceasta chestiune. Intemeierea acestei societati se face la o vie de la marginea orasului, sub un castan si cu acest prilej Alecsandri scrie acest juramant in versuri:

Sub acest maret castan

Noi juram toti in fratie

Ca de azi sa nu mai fie

Nici valah nici moldovean;

Ci ss fim numai romani

Intr-un gand, intr-o unire,

Si sa ne dam mana cu mama

Pentru-a tarii fericire.

Dar care sunt oare imprejurarile politice care au dat romanilor prilej sa lupte pe fata pentru unire?

Pe la inceputul anului 1853 Rusia a trimis un ambasador la Constantinopol, ca sa se inteleaga cu Turcia in privinta drepturilor crestinilor din imparatia lui Mohamed. Dupa lungi dezbateri n-au putut ajunge la intelegere si guvernul rus, suparat, a chemat inapoi pe trimisii sai pe langa Poarta. Relatiile intre aceste doua state se intrerup si rusii ocupa principatele romane ca zalog pana li se vor indeplini cererile.

Turcia protesteaza impotriva acestei purtari ciudate. Neintelegerile se maresc, mai ales ca se amesteca si diplomatii celorlalte state europene si, in 1854, Turcia, aliata cu Franta si cu Anglia, declara razboi Rusiei. La aceasta alianta se alipeste si Sardinia, ba chiar si Austria, dar aceasta nu trimite ostire in Rusia, ci ocupa si ea principatele, zicand ca le apara de rusi. Ce fericire pe tarile nostre sa aiba pe spinare doua ostiri straine!

Puterile aliate ataca Crimeea, de aceea razboiul s-a numit al Crimeei. La inceputul anului 1856, cazand cetatea Sevastopol, rusii s-au aratat dispusi sa incheie pace.

Pacea se stabileste definitiv in martie 1856 prin tratatul de la Paris.

In acest tratat sunt articole de o mare insemnatate pentru romani. Printr-unul ni se înapoiaza trei judete din Basarabia, pe care le-au luat rusii la 1812. Prin altul se hotaraste a se chema adunarile ad-hoc in fiecare principat ca sa spuna cum vor sa intemeieze tara.

Aceste divanuri ad-hoc se aduna in anul 1857 si voteaza urmatoarele puncte:

1) Unirea principatelor;

2) Domn strain ereditar dintr-o familie domnitoare din Europa;

3) Garantia puterilor;

4) Guvern constitutional reprezentativ.

Dupa ce s-au inchis divanurile, reprezentantii puterilor s-au adunat din nou la Paris ca sa incheie Conventia pentru organizarea definitiva a principatelor romane.

De ce au fost chemate divanurile? Ca sa se rosteasca in privinta intocmirii tarilor si in special in privinta unirii. Acum unirea era votata. Datoria diplomatilor ar fi fost sa o admita si sa faca un singur stat. Ei fac din contra, iau din nou in dezbatere intrebarea aceasta si ajung la invoiala - chiar Franta, care mai inainte declarase ca vrea Unirea Principatelor cu orice pret, se impaca - ajung la invoiala sa nu primeasca nici unirea, nici Domnul strain.

Pe cand romanii asteptau cu mare nadejde ca fericirea sa pice ca din cer din Congres, vad ca in locul unirii intr-un singur stat, Conventia declara:

Principatele vor fi unite, dar sub doi Domni pusi sub suveranitatea Portii si sub garantia puterilor contractante. (Art. 1, 2). Va sa zica: visul unirii disparuse.

Nu intra in subiect sa vorbeasca si de celelalte dispozitii ale conventiei; am vedea atunci ce principii reactionare au luat locul frazelor frumoase intrebuintate mai inainte de diplomati.

Iata, asadar, ce a facut diplomatia europeana pentru unirea Principatelor: ne-a dat doi printi!

Addthis

Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Munca chibzuita si munca proas…

Munca chibzuita si munca proasta

Munca chibzuita si munca proasta Unul dintre marii agricultori, de pe timpul republicii romane, a fost dat in judecata de catre vecinii sai pentru vrajitorie. “El face vraji si...

Castravetii in consum si benef…

Castravetii in consum si beneficiile asupra sanatatii

Castravetii in consum si beneficiile asupra sanatatii Castravetii sunt unele din legumele cele mai apreciate in consum, cu mari beneficii asupra starii de sanatate. Mentionam in principal proprietatile sale...

Citate despre prietenie

Citate despre prietenie

Citate despre prietenie Vă oferim o colecţie de citate despre prietenie. Puteţi folosi citatele pentru sonete, le puteţi scrie pe o felicitare, posta la avatar sau pur şi simplu le puteţi...

Apa si absorbtia prin piele

Apa si absorbtia prin piele

Apa si absorbtia prin piele Mult timp s-a crezut ca efectele bailor asupra corpului ar fi datorite absorbtiei cutanate. Nimic mai neintemeiat deoarece pielea nu absoarbe substante lichide decat...

Mincinosul barbier

Mincinosul barbier

Mincinosul barbier Era odata in oraselul Nam-Ky-Dat din Indochina un barbier sugubat si vesnic plin de snoave. Slabiciunea lui cea mai mare era sa nascoceasca cele mai nastrusnice povesti,...