Univers de copil

A+ R A-


Nopti albe si zile negre

Pamantul isi incheie drumul sau in jurul Soarelui (in planul eclipticii) intr-un an, iar rotatia in jurul propriei sale axe nord-sud in 24 de ore. Daca aceasta axa ar fi perpendiculara pe traiectoria sa anuala, frontiera dintre intuneric si lumina ar trece totdeauna prin cei doi poli si ziua ar fi egala cu noaptea. Dar axa de rotatie a Pamantului este inclinata fata de ecliptica cu 23º27', astfel ca cele doua emisfere – boreala si australa – sunt expuse cand una, cand cealalta mai mult razelor Soarelui. In jurul datei de 21 sau 22 iunie (solstitiul de vara), cea mai expusa este emisfera nordica, aici fiind ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta. Cea mai mare parte a traiectoriei diurne aparente a Soarelui se afla deasupra orizontului, el atingand si cea mai mare inaltime pe bolta (la ecuator, chiar la zenit). Acelasi fenomen se intampla in emisfera sudica in jurul datei de 22 decembrie. 22 martie si 22 septembrie sunt singurele date ale anului cand ziua este egala cu noaptea (evident, cu exceptia polilor, unde incepe ziua sau noaptea polara, si a ecuatorului, unde tot anul ziua este egala cu noaptea). Dar chiar si la echinoctii, lumina predomina intunericul. Intr-adevar, dupa ce Soarele apune, lumina sa este inca difuza spre noi. Este perioada crepusculului sau amurgului. Cand Soarele coboara la 6º sub orizont, se incheie crepusculul civil; pe cer apar astrii cei mai stralucitori. Curand Soarele coboara la 18º sub orizont. Atunci intunericul devine deplin; s-a incheiat crepusculul astronomic.

Durata cea mai mare a crepusculului astronomic pentru latitudinea Bucurestiului este de 88 de minute, evident la solstitiul de vara. Pe masura ce latitudinea creste, deci ne apropiem de Polul Nord, Soarele coboara tot mai putin sub orizont. O data pe an, la latitudinea de 49º, amurgul serii nu apuca sa dispara, caci zorile diminetii l-au si inlocuit, fara a mai da ragaz noptii sa apara. “Si nelasand ca negrul noptii sa se astearna peste cer,/ Zori blande ale diminetii iau locul altor zori ce pier …” (Puskin). Este noaptea alba. La latitudini si mai mari (de exemplu, la Stockholm), noptile albe devin tot mai luminoase si perioada lor mai indelungata. Cand Soarele nu mai coboara deloc sub orizont, ci aluneca usor pe langa acesta, nu are loc decat o contopire a amurgului cu zorile, ziua precedenta este urmata de o noua zi; este o zi continua. Acest fenomen poate fi vazut prima oara dincolo de latitudinea de 65º, unde incepe imparatia Soarelui nocturn. Ceva mai la nord de paralela 67º poate fi vazuta si noaptea continua, zorile contopindu-se cu amurgul in clipa amiezii si nu in clipa miezului noptii. Aceasta este “ziua neagra”, antipolul noptii albe. Tara zilelor negre este si tara Soarelui nocturn, numai ca aceste doua fenomene se petrec in doua perioade diferite ale anului. Acolo unde in luna iunie Soarele nu apune deloc, in luna decembrie domneste intunericul zile si nopti de-a randul.

Cea mai complicata alternare a luminii cu intunericul este dincolo de paralela de 83º. Jumatate de an, de la solstitiul de vara la cel de iarna, poate fi impartit in, sa zicem, “cinci anotimpuri” sau cinci perioade diferite. In prima perioada este zi continua; in a doua, ziua alterneaza cu amurgul la miezul noptii (nopti depline nu exista); in a treia este amurg continuu (nu exista nici nopti, nici zile depline); in a patra, amurgul continuu se intuneca aproape de miezul noptii si se transforma in noapte deplina si, in sfarsit, in ultima perioada domneste noaptea totala. In cealalta jumatate a anului, aceleasi fenomene se repeta in ordine inversa.

In emisfera sudica, la aceleasi latitudini geografice ca si cele nordice se observa, bineinteles, aceleasi fenomene.

Daca nu auzim nimic despre noptile albe ale “Sudului indepartat” este numai pentru ca acolo se intinde oceanul. Paralela care corespunde in emisfera australa latitudinii de 60º nu traverseaza niciun petic de pamant, intinzandu-se in intregime peste ocean. Numai marinarii care navigheaza in apele emisferei sudice pot contempla, de data asta in decembrie, “noptile albe ale Sudului”.

Felicitari frumoase pentru Anu…

Felicitari frumoase pentru Anul Nou 2018

Felicitari frumoase pentru Anul Nou 2018 A mai trecut un an … cu bune, cu rele … In cale se asterne altul, 2018, speram sa fie mai darnic si linistit, presarat...

Excursia pe Valea Cerbului

Excursia pe Valea Cerbului

Excursia pe Valea Cerbului Va oferim spre lectura povestirea “Excursie pe Valea Cerbului” scrisa de Vasile Baran. Andrei isi avea camera lui in care adesea se trezea gandindu-se asupra lucrurilor din jur....

Din tainele adaptarii plantelo…

Din tainele adaptarii plantelor la mediu

Din tainele adaptarii plantelor la mediu Universul vegetal, uluitor in diversitatea lui morfologica si coloristica, pare sa aiba, la prima vedere, o raspandire geografica aflata sub semnul hazardului. Un ochi exersat...

Legenda macului

Legenda macului

Legenda macului   Se spune că aceste minunate flori roşii, pe care le vedem noi presărate prin lanuri şi pe câmpie, nu ar fi existat de la început pe lume ci ar...

Sporturi si activitati de iarn…

Sporturi si activitati de iarna planse de colorat

Sporturi si activitati de iarna - planse de colorat   Iarna aduce copiilor si adultilor multa fericre: fie ca stam si ne bucuram de fulgii de zapada care se cern marunt,...