Univers de copil

A+ R A-


Orasul Brasov reper in timp

Orasul BrasovPopular Braseu, orasul Brasov este asezat la 45°27´36ʺ latime nordica si la 43°15´30ʺ lungime estica de la Ferro, avand o inaltime mijlocie de 600 m deasupra nivelului marii. Orasul se situeaza intre niste dealuri frumoase, acoperite cu gradini si strabatute de promenade si la poalele muntilor Tampa (951 peste nivelul marii, 361 m deasupra pietii Brasovului), un promotor al muntelui Postavarul. Brasovul are o pozitie cu adevarat pitoreasca.

Orasul Brasov are forma lungareata, dezvoltandu-se tot mai mult de la vest spre est. El se compune din 4 parti:

·         Cetatea, care se afla in mijloc, are forma de trapez si este inconjurata cu ziduri, astazi ruine si parti delaturate;

·         Scheiul, asezat in partea vestica a orasului pe mai multe vai stramte si pe coastele dealurilor, purtand in partea de sus numirea de “Pe Tocile”;

·         Blumena, suburbiul estic, despartit de Cetate printr-o promenada si printr-un loc liber, ce servese ca piata pentru targul de saptamana (se face Vinerea) si ca loc de exercitiu militar. Blumena se extinde pana catre gara principala a Brasovului, asezata destul de departe de oras;

·         Brasovul-vechi, asezat in partea nordica a orasului pana la dealurile si baltile Sprenghiului si pana la camp. Suburbiul acesta are mai mult infatisarea unui sat, ceea ce corespunde ocupatiunii locuitorilor lui. Intre Blumena, Cetate si Brasovul-vechi se afla “Dealul Strajii” se afla un castel (cladit in 1553), astazi cazarma.

Afara de aceste 4 parti de Brasov se mai tin si catunele (coloniile) Nou, Derste, Timis si Stupini, situate la distanta de ½-1 ora de la oras.

Acesta este Brasovul sfarsitului de veac 1980, cand populatia il situa pe locul 2 in Transilvania. Avea peste 34.000 jugare cadastrale si era capitala comitatului cu acelasi nume. In privinta ocupatiilor – cei din Brasovul-vechi si cheienii se ocupau cu agricultura si cu “pomaritul”, iar ceilalti erau meseriasi cu faima balcanica. Sub numele de “brasovenie” se exportau postavuri, panzeturi, palarii, curele, piei lucrate, plosci. In deceniile din urma, dupa spusele enciplopediei, “locul industriei mici l-au luat fabricile”, peste 20 la numar. Dintre acestea, cele mai insemnate au fost cele de postav, sapun, bomboane, salam, parchete, chibrite, caramizi, ciment, acid sulfuric, rafinarii de petrol, ateliere mecanice, etc. Ce mai e azi? Cine mai stie … Ramane istorie …

Prin romantica sa pozitiune si prin frumoasele sale imprejurimi, Brasovul atrage in fiecare ani, cu deosebire in timpul verii, o multime de straini. Cititorul de azi, prin simpla comparatie mentala cu potentialul economic, social si turistic poate realiza distanta de peste veacuri …


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Gradina de legume

Gradina de legume

Gradina de legume   Oamenii cultiva si consuma multe feluri de legume. Astfel, pentru a avea un corp sanatos este nevoie ca legumele si fructele sa nu lipseasca din alimentatia noastra. Acestea...

Nicolae Teclu chimist roman de…

Nicolae Teclu chimist roman de exceptie

Nicolae Teclu – chimist roman de exceptie Pe plaiurile strajuite de muntii inverziti ai Brasovului, s-a nascut in octombrie 1839, Nicolae Teclu, care prin munca sa plina de daruire si patriotism...

Sablon masca cu Mos Craciun de…

Sablon masca cu Mos Craciun de colorat si decupat

Sablon masca cu Mos Craciun de colorat si decupat        Daca doriti sa jucati rolul lui Mos Craciun sau sa realizati o decoratiune speciala va oferim un sablon masca cu Mos...

Pesti de apa dulce

Pesti de apa dulce

Pesti de apa dulce   Dintre pestii de apa dulce, cei mai cunoscuti sunt: crapul, stiuca, bibanul, somnul, pastravul, carasul, caracuda, linul, platica, rosioara, salaul, etc. Forma corpului, coloritul, gura inarmata cu...

Afrodita zeita greaca a frumus…

Afrodita zeita greaca a frumusetii, iubirii si pasiunii

Afrodita - zeiţa greacă a frumuseţii, iubirii şi pasiunii Afrodita, în limba greacă Ἀφροδίτη, este zeiţa greacă a frumuseţii, iubirii şi pasiunii. Echivalentul Afroditei în mitologia romană este zeiţa Venus...