Univers de copil

A+ R A-


Orasul Aiud - repere in timp

Strabatut de paralele de 46ʹ19ʹ si de meridianul 23ʹ43ʹ, orasul Aiud este asezat in partea centrala a Romaniei. In cadrul judetului Alba, el este plasat in partea de nord-est, pe Valea Muresului, la o altitudine de 260-600 m si se intinde pe o suprafata de 894 kmp. Pe de alta parte, Aiudul este situat in cadrul culoarului depresionar Alba Iulia – Turda, care face parte din marea unitate morfologica numita Depresiunea Colinara a Transilvaniei.

  Teritoriul orasului se incadreaza intr-un climat transilvanean cu caracter temperat continental: veri nu prea calduroase, ierni relativ friguroase, iar precipitatiile sunt mai scazute, ca urmare a efectului de feohnizare ce se resimte din cauza Muntilor Apuseni.

Hidrografia orasului Aiud se afla in bazinul Muresului, avand ca bazin secundar Valea Aiudului, care-i strabate teritoriul din directia vestica spre sud-est, despartindu-l in doua aprti aproximativ egale.

Datorita conditiilor naturale favorabile, aceste meleaguri au fost locuite din cele mai vechi timpuri. Numele orasului apare sub denumiri latinesti, grecesti, germane si maghiare. In timpul stapanirii germane, asezarea a cunoscut o mare inflorire, fiind o localitate rurala cu aspect de targ, sub denumirea Brucla. In limba dacica anticul Brucla ar insemna “stramtoare” (dupa istoricii Tamascsek si V. Parvan). Este marcata pe Tabula Pentingeniana, la nord de Apulum, la distanta de circa 12 mile romane. Prima mentiune documentara a localitatii dateaza din 7 noiembrie 1293. In 1302 aici au fost colonizati sasi.

Aiud a fost declarat municipiu la 24 noiembrie 1994 si are in subordine administrativa 4 comune si 6 sate. Aiudul s-a dezvoltat, inca din vechime, ca important centru pomicol si viticol. Calitatea superioara a soiurilor de vita cultivate aici si priceperea viticultorilor au adus vinurilor din orasul Aiud o faima nationala si internationala.

Elementul de baza al fondului turistic il reprezinta monumente istorice, Muzeul de Istorie si Muzeul de Stiinte Naturale. Monumentele sunt grupate astfel: Complexul istoric, care cuprinde Cetatea fortificata (secolele XVI-XVIII) cu 8 turnuri de aparare – ale blanarilor, macelarilor, croitorilor, fierarilor – si ziduri groase (1.29 m); Biserica sasilor; Biserica reformata (secolele XV-XVI); Palatul principelul Transilvaniei Gabrriel Bethlem (secolele XVI-XVII), in care e gazduit Muzeul de Istorie, Complexul Colegiului Bethlem, alcatuit din caldirea Colegiului Mic, Biblioteca documentara si Muzeul de Stiinte Naturale, Complexul Bisericii Romano-Catolice. Arta statuara este reprezentata prin busturile lui Avram Iancu (opera a sculptorului Octav Mihaltan), Axente Sever (dezvelit in anul 1993) si statuia lui Gabriel Bethelem.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Iepurasul de Paste fise de col…

Iepurasul de Paste fise de colorat

Iepurasul de Paste - fise de colorat   Iepurasul de Paste, un personaj misterios si fabulos, apare in ajunul Pastelui aducand copiilor cuminti o multime de daruri. Dragalas si jucaus iepurasul este...

Astenia de primavara simptome …

Astenia de primavara simptome tratament si remedii naturale

Astenia de primavara - simptome, tratament si remedii naturale Astenia apare in majoritatea cazurilor la trecerea din anotimpul rece la cel caldut, respectiv la trecerea de la iarna la primavara. Cantitatea...

Judecata lui Tepes

Judecata lui Tepes

Judecata lui Ţepeş La Vlad Ţepeş au venit la judecată trei oameni: un morar, un negustor şi un ţăran. Ţepeş i-a ascultat pe rând. - Eu, zise negustorul, i-am vândut morarului grâu...

Colinda veche romaneasca

Colinda veche romaneasca

Colinda veche romaneasca   Va oferim o veche colinda romaneasca. Veti gasi atat versurile, cat si melodia. Dupa fiecare strofa se canta refrenul, apoi versul al doilea inca o data.   Refren Doamnele, De-un rosu-i...

Imparat si proletar de Mihai E…

Imparat si proletar de Mihai Eminescu

Împărat şi proletar de Mihai EminescuPe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,Unde pătrunde ziua printre fereşti murdare,Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită,Copii săraci şi sceptici...