Univers de copil

A+ R A-


Pasarea clovn Kookaburra

Pasarea clovn KookaburraIn Australia nu exista jungla, in schimb exista “bush”, notiune care denumeste o forma de vegetatie proprie continentului: o campie acoperita de tufaris amestecat cu arboret. Iar bush-ul australian isi are clovnul sau, tot o pasare, pe nume kookaburra. Cine patrunde in bush poate sa auda, pe alocuri, un chicotit batjocoritor, iar daca insista sa dea de ea, vede chiar faptura care se distreaza de una singura, razand sacadat: ku ku ku yok yok yok kou kou kou. Este kookaburra, clovnul bush-ului.

Impreuna cu cangurul si cu koala, kookaburra formeaza un trio al celor mai cunsocute si indragite exemplare din fauna australiana. Ea face parte din subfamilia Daceloninae a familiei Alcedinidae, cea a pescarusilor, cu 90 de specii in cadrul ordinului Coraciformae. Kookaburra este o pasare de dimensiuni medii, cu un cioc mare, masiv, disproportional fata de marimea capului si a corpului. Fata de cei 40-45 cm ai corpului, ciocul are o lungime de 8-10 cm. penajul ei, de culoare cenusie-maronie, face ca pasarea sa fie greu vizibila in mediul sau de viata. In afara de Kookaburra-care-rade (Laughing Kookaburra), din specia Dacelo gigas, careia i se mai spune si Nataraul-care-rade (Laughing Jackass), mai exista Kookaburra-cu-aripi-albastre, din specia Dacelo leachii, care traieste in nordul Australiei. Aborigenii, care i-au consacrat Kookaburrel mai multe legende in folclorul lor, au botezat-o cu vreo 45 de nume, cunoscute de diferite triburi.

Kookaburra este originara din estul Australiei si a fost introdusa in Australia de vest si Noua Zeelanda, unde s-a constatat ca putinele exemplare ramase ataca puii de gaina si bobocii de rata. Ea a fost descrisa pentru prima oara intr-o carte, in 1776, de catre francezul Pierre Sonnerat, care primise un specimen de la natualistul britanic John Banks, dupa voiajul acestuia de inapoiere din Australia cu nava “Endeavour”, in 1770, condusa de James Cook.

Kookaburra face parte, in fapt, din grupul pescarusilor albastri, cel mai spectaculos grup de zburatoare australiene, datorita cromaticii vii, activitatii febrile si vocii stridente, fiind considerate podoabele bush-ului. Cele 90 de specii de pescarusi sunt raspandite pe toate continentele, mai putin Antarctica. Ele variaza ca marime, de la pigmeul african (de zece grame) la Kookaburra (de o jumatate de kilogram), dar in colorit, acoperind intregul spectru, cu exceptia unei specii africane, limitate la alb-negru.

Traiesc in medii dintre cele mai diverse – paduri, mlastini, rauri, deserturi – si vaneaza nu numai pesti, ci si insecte, reptile, paianjeni, broaste. Originari din Asia de sud-est si din nordul Australiei, de unde s-au raspandit pe tot globul, pescarusii continua sa populeze cu preponderenta aceste regiuni. In Australia traiesc zece specii, dintre care doua sunt endemice.

Fata de pescarusii propriu-zisi, kookuburra-care-rade si kookuburra-cu-aripi albastre se disting prin ciocul lor mai scurt si mai masiv. Kookaburra-care-rade, a care subspecie australiana, endemica, poarta numele stiintific Dacelo novaguineae si pe cel popular – Porumbelul ha-ha, emite o serie de chicoteli, tipete si gagaituri, care merg in crescendo si scad gradat. Si mai nostim este ca, foarte adesea, pasarile se asociaza intr-un cor de cinci pana la sapte “cantatoare”, de unde rezulta o cacofonie teribila, careia se intampla sa-i raspunda alt cor “melodios” din vecinatate. Este chemarea cea mai uzuala, care se transforma in dialog.

La kookaburra-cu-aripi-albastre corul este chiar si mai galagios si mai distonant. In caz de alarma, Kookaburra emite un sunet profund si joc, oo-warr, oo-warr, care poate progresa intr-un “hohot” de ras.

Aceleasi note sunt fredonate si la venirea cu hrana spre cuib. In habitatul sau natural, Kookaburra se hraneste cu nevertebrate si cu vertebrate mici, precum broaste, soparle, soareci, inclusiv cu serpi veninosi, ba chiar pasarele si pui de pasari. Ea isi ataca prada de pe sol coborand in picaj, dupa care, apucand-o cu pliscul ei puternic, o izbeste brutal de o creanga, netralizand-o. Desi se inrudeste cu pescarusii, nu pescuieste decat ocazional. In societatea zburatoarelor, Kookaburra are un prost renume, fiindca numai bufnicta si uliul porumbar fac mai mult taraboi si starnesc mai multa panica printre pasarile mai mici. In schimb, ea este sociabila cu oamenii si nu se sfieste sa “atenteze” la cate un picnic, uneori urmata de alte doua-trei surate. Nu acelasi lucru il face kookaburra-cu-aripi albastre, mai timida si retrasa in mediul ei.

Kookaburra este o pasare monogama care isi apara teritoriul in tot cursul anului, ambii parinti ciocnind doua pana la patru oua albe, in cuibul propriu din scorbura unui copac. Obiceiul acesta, ca doua-trei pasari adulte sa-i ajute pe parintii biologici la cresterea puilor, foarte rar intalnit in alte parti, este specific australian. Circa 80 de specii australiene beneficiaza de ajutoare in cuibul lor sau la hranirea odraslelor. Explicatia ar fi aceea ca pasarile tinere, care-i ajuta pe parinti, isi extind astfel teritoriul de activitate si castiga, de asemenea, experienta pentru situatia in care vor fi nevoite sa-si intretina propriul cuib, cand sarcinile ii coplesesc pe cei doi capi de familie, hrana fiind greu de gasit in padurea australiana uscata. Se mai intampla ca puiul unui cuplu sa fie “adoptat” de un alt grup de Kookaburra, din vecinatate, unde acesta va ramane sa creasca.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Dezvoltarea biologica si trans…

Dezvoltarea biologica si transformarile fizice la adolescenti

Dezvoltarea biologica si transformarile fizice la adolescenti In adolescenta are loc trecerea spre organismul matur. De cele mai multe ori, adolescentul este nemultumit de infatisarea sa, care sufera transformari vizibile. Este...

Regele Cresus si invatatul Sol…

Regele Cresus si invatatul Solone

Regele Cresus si invatatul Solone Cresus, un vestit si bogat rege din vechime, a intrebat intr-o zi pe invatatul grec Solone daca in calatoriile sale nu a intalnit un...

Ghiocelul gingas

Ghiocelul gingas

Ghiocelul gingas Ghiocelul este vestitorul primaverii, un simbol al renasterii naturii la viata, un simbol al puritatii si gingasiei. Conform unei legende stravechi, se spune ca aceste floricele, ghioceii, au aparut...

Tonul face muzica

Tonul face muzica

Tonul face muzica   Vezi poezia “Tonul face muzica” scrisa de Maria Zetea.   O ciocarlie din campie Ce compunea o simfonie Zadarnic tot lucra de zor. Se stie, un compozitor Vrea linistea si ea n-avea Fiindca vecin era...

Protectia copilului impotriva …

Protectia copilului impotriva exploatarii economice si protectia copilului impotriva consumului de droguri legea nr 272 din 2004

CAPITOLUL VI - Protectia copilului impotriva exploatarii Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului SECŢIUNEA 1 - Protectia copilului impotriva exploatarii economice      Art. 87. - (1) Copilul are dreptul de a fi protejat...