Univers de copil

A+ R A-


Basmul toamnei - Ionel Teodoreanu

 

Îl începe o frunză – cu glasul stins de sfială, cu obrajii dogorâţi-şoptindu-l: “A fosst odat’!”
Dar şoapta îi sporeşte în freamăt răspândit prelung, şi frunzele, ‘mpreună, murmură întrebător : “A fosst?”

De departe gânsacul hotărăşte: “A fosssst...” Şi gâştele îl încuvinţează dând din cap: “Da-da, da-da, da-da.”

Iar firele de iarbă alergând de-a valma, s-apleacă şi se roagă suspinând: “sssspune...ssspune...”
Prunii, deşteptaţi din toropeala verii, deschid ochi vineţi, aiuriţi.

Merele şi perele fug de prin aşternutul crengilor, zugrăvindu-şi chipurile colorate pe feţele frunzelor, ca să nu le bage nimeni în samă fuga. Dar vântul descoperă înşelăciunea şi, pornind în căutarea lor, se uită pe fereşti, le vede şi le cheamă prin horn.

Gutuile îngălbenesc de spaimă, privind pe sora lor mai mare, Luna, care-a albit de groază pe marginea prăpastiei.

Bostanii au cozi fudule, râd pe-nfundate de fratele lor, Soarele, că-i berbec.

Nucii cu miros amar se-ntreabă de unde li s-a tras atâta mâhnire frunzelor şi, frământaţi de gânduri, creierii închişi în nuci se zbârcesc mohorât.

Frunzele viei prind culori aprinse şi se clatină de beţie, că doar sunt mici, şi o boabă de poamă e damigeană de must pentru o frunză.

Prin văzduh, vara a semănat, în mersul ei, zboruri de păsări, ca să nu-şi piardă calea la întors. Dar păsările s-au împrăştiat şi vara s-a rătăcit departe.

Prin ierburi, prizăriţi greieri, doinesc tremurător bejania firavilor funigei, cosaşii cosesc zoriţi ţiuitul tăcerii; lăcustele, în salturi sprintene, se joacă de-a stelele căzătoare; broscoi cocliţi îngână, bleg, croncănitul ciorilor de zgură. Cra-craaa, cuac-cuac...

Ţânţarii, aţâţaţi de frunzele roşii, le înţeapă, şi trupul toamnei tremură înfrigurat.

Castanul sălbatec, nătâng de felul lui, se bucură că-i doldora de fructe, dar se ruşinează că-s zburlite fructele rotunde şi, mânios, le aruncă de pe el.

Floarea-soarelui, îngrijorată de ropotul căderilor, s-apleacă la pământ, tot mai jos, şi trage cu urechea...

Basmul e lung, dar trece pe nesimţite şi poposeşte în împărăţia lenei, pesemne, căci de la o vreme frunzele pică de somn, cerul picură...

... Când te deştepţi, eşti cu capul în poala iernii care-şi toarce fuiorul de fulgi şi-ţi pare că de când lumea iarna îţi povesteşte basmul, căci de frunze nici urmă nu-i.

Şi iarna-ţi povesteşte înainte basmul început de-o frunză, căci gura vetrei e gura iernii, şi gura vetrei - cu flăcări şi cu jar - îngână dogorind basmul de aur al Toamnei.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Rascoala taranilor din Transil…

Rascoala taranilor din Transilvania sub conducerea lui Gheorghe Doja

Rascoala taranilor din Transilvania sub conducerea lui Gheorghe Doja   Cu toate ca au fost au fost infranti in rascoala de la Bobalna, taranii transilvaneni au nutrit mai departe nadejdea ca vor...

Legenda lacului Techirghiol

Legenda lacului Techirghiol

Legenda lacului Techirghiol Va oferim spre lectura legenda lacului Techirghiol, dupa Ion Adam. Se zice ca mai demult, pe vremea cand turcul stapanea Dobrogea, ar fi trait pe meleagurile...

Castravetele intrebuintari med…

Castravetele intrebuintari medicale si beneficii pentru sanatate

Castravetele - intrebuintari medicale si beneficii pentru sanatate Ruda apropiata cu pepenii (face parte din familia cucurbitaceelor) castravetele are si el o vechime preistorica, fiind cultivat cu 3000 de...

Despre ingrijirea copiilor bai…

Despre ingrijirea copiilor baile calde si reci la copii

Despre ingrijirea copiilor, baile calde si reci la copii Deprindeti copiii cu frigul si caldura, cu vantul si soarele. Lipsiti-i de moliciunea si delicatetea asternutului, de rasfatarea la mancare...

Legenda ciocarliei de Vasile A…

Legenda ciocarliei de Vasile Alecsandri

Legenda Ciocarliei de Vasile Alecsandri   Din vremuri de demult n-a fost fata mai frumoasa ca Lia, fata de imparat. Fata ei alba, ochii albastri si parul balai, frumusetea trupului ei...