Univers de copil

A+ R A-


Gândăcelul de Emil Gârleanu

 

Cum venise pe lume, nici el nu-şi dădea seama. S-a trezit ca dintr-un somn Şi parcă era de când pământul. Nu simţise nici durere, nici bucurie. Şi mult îşi muncise gândul: cum răsărise, şi-al cui era?

Mic cât un fir de linte, mişca picioruşele fragede şi ocolea, pe de margini, frunzişoara care-l adăpostise. Într-o zi încercă o pornire lăuntrică: ieşi de sub umbra răcoroasă şi dădu buzna afară, în ploaia de lumină. Atunci rămase pe loc, orbit de atâta strălucire. Încetul cu încetul îi veni inima la loc, şi îndrăzni: deschise ochişorii mai mult, mai tare, mai mari, îi deschise în sfârşit bine-bine şi privi in sus. Se făcuse parcă mai mititel decât fusese.

Cu câtă strălucire, ce adânc şi albastru se dezvelea cerul! Şi ce minune! Cu ochişorii lui mărunţi, cât nişte fire de colb, îl cuprindea întreg. Şi ce întunecime, câtă umezeală sub frunzişoara lui! Ce căutase dansul acolo? Iar din mijlocul tăriei albastre, un bulgăre de aur aprins arunca văpăi.

Tresări. Era el altul? Picioruşele nu mai erau ale lui de scânteiau aşa? Şi mai era îmbrăcat în aur! Căci şi trupuşorul lui, pe care şi-l vedea pentru întâia oară, scânteia. Nu cumva era o fărâmiţă căzută de acolo, de sus, o fărâmiţă de lumină închegată, rătăcită pe pământ? Şi, ca o adeverire, pe ţărâna neagră trupul arunca o lumină dulce. Ce se mai întreba! Fără îndoială, de acolo căzuse, acolo trebuia să se întoarcă. Dar ce depărtare! Şi cum să ajungă? Privi în sus; şi atunci, deasupra căpuşorului, zări lujerul unui crin ce se ridica aşa de înalt, că parcă floarea din vârf îşi deschidea paharul chiar dedesubtul bulgărului de aur, să-i culeagă razele.

În mintea lui îşi înjghebă planul. Să se suie pe luger în sus, să meargă, să meargă şi să meargă, până în vârf; şi de acolo, la bulgărul de aur, din care credea că se desfăcuse: o săritură - sau o vedea el ce-o face.

Atunci se mişcă din nou şi, după ce trecu peste un grăunte de piatră cât un munte şi scoborî dincolo, se trezi la rădăcina crinului. Se odihni o clipă, apoi la drum, băiete! Mai întâi se rostogoli de pe tulpina lucie de câteva ori în ţărână. Văzând asta, se ridică pe picioruşele dinapoi şi, fără să ştie pentru ce, cu cele dinainte îşi făcu, moşnegeşte, cruce. Pe urmă încercă din nou, şi văzu că poate. Luciu i se păruse lujerul crinului, şi când colo avea atâtea adâncituri, atâtea ridicaturi: văi, dealuri. Dar ce mireasmă se revărsa de sus!...

Şi-a mers voinicul, a mers. Mult să fi mers. Se uită în jos şi-l prinse ameţeala. Privi în sus şi se cutremură. Ce - nu făcuse nici un sfert din sfertul drumului! Puterile îi cam slăbiseră, dar nu se lăsa. Încă vreo câţiva paşi, şi ici, deasupra, parcă se întruchipa o frunzişoară lătăreaţă, ca o prispă. Acolo o să se odihnească. Şi iar purcese la drum; şi umblă, şi umblă, băiete; şi de-abia ajunse. Iar când a poposit, ud de sudoare, că părea o picătură de rouă, bulgărele de aur scăpătase de amiază. Şi voinicul privi iar în sus. Privea în sus şi nu-şi credea ochilor: zile, săptămâni, luni avea de umblat. Şi cât era de hotărât şi de vânjos drumeţul, nu-şi putu opri un oftat:

- Uf! Că mult mai am de suit, Doamne!

 


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Boboteaza sau Botezul Domnului…

Boboteaza sau Botezul Domnului Iisus Hristos

Boboteaza sau Botezul Domnului Iisus Hristos   Boboteaza sau Botezul Domnului se sarbatoreste, an de an, pe 6 ianuarie. Este momentul in care Mantuitorul Iisus Hristos a fost facut cunoscut lumii. Este...

Statusuri si mesaje de Dragobe…

Statusuri si mesaje de Dragobete

Statusuri si mesaje de Dragobete   De Dragobete iubim romaneste! O sarbatoare a dragostei este oricand bine-venita. Nu uita de Dragobete sa-si exprimi sentimentele pentru persoana iubita. Ca sursa de inspiratie va...

Bogatiile tarii noastre de Geo…

Bogatiile tarii noastre de George Calinescu

Bogatiile tarii noastre de George Calinescu Imi place sa ma plimb prin paduri, rascolind cu piciorul mormanele de frunze cazute. Sunt paduri negre si drepte de brazi, imbatand cu...

De-a v-ati ascunselea

De-a v-ati ascunselea

De-a v-ati ascunselea   Iata schita “De-a v-ati ascunselea” scrisa de Lica Barbu.   Tot chichirezul la jocul asta este sa stii unde sa te ascunzi. Daca te ascunzi in gaura de sarpe,...

Eminescu si stiinta

Eminescu si stiinta

Eminescu si stiinta “Porni Luceafarul. Cresteau! In cer a lui aripe ...” Impresionata este aceasta viziune autobiografica pe care ne-a lasat-o Eminescu, Hyperionul poeziei romanesti, aparut intr-o zi de mijloc de ianuarie...