Poezia Hotomanii

Va oferim spre lectura poezia „Hotomanii” scrisa de Constanta Buzea. Ilustratia apartie lui Hadai G. Klara.

- Iti dau un motan si-un cotoi,

Ti-i dau, pe cuvant, buni de gluma,

Curati si tacuti mandoi

Cand mesteca guma.

Stau smirna oriunde i-ai pune,

Te-asigur, sunt foarte cuminti.

Cu lacrimi de ras iti vor spune

Sa nu ii alinit.

Primeste-i, le fac si reclama,

Du-i repede-acasa la tine,

Pe unul Fanica il cheama,

Pe celalalt, nu stiu prea bine.

De ce ma asculti in tacere,

De parca ti-as vinde gogosi?

Ti-i dau ca sa-ti dac o placere!

Nu-i bine? Nu-s frumosi?

Ii poti imbraca, ai rabdare,

Iti dau si dulapul cu lucruri!

Si casa! Eu plec la plimbare!

De ce nu te bucuri?

Iti dau tot ce-mi ceri, numai ia-i!

Sunt harnici, sunt buni, sunt de treaba!

Stiu soarecii stransi la malai

Temuta lor laba!

Cand, totudi, furati sunt carnatii,

Sa stii, hotomanii nu-s ei!

Nu, nu vor fi ei vinovatii ...

Pacat ca nu-i vrei!