Univers de copil

Rascoala de la Bobalna

Rascoala de la Bobalna din 1473 a fost cea dintai mare rascoala a poporului din Transilvania impotriva nobililor asupritori.

Cauzele ei se afla in exploatarea, adica in saracirea, asuprirea si nedreptatea pe care o sufereau taranii iobagi din partea nobililor si a conducatorilor bisericii. Cand paharul suferintelor s-a umplut, taranii ramani si maghiari s-au rasculat. Ei au atacat castelele nobililor si le-au dat foc. Populatia saraca si meseriasii din orase s-au alaturat taranilor rasculatim ajutandu-i in lupta.

In curand, rascoala s-a intins aproape in toata Transilvania, ba chiar si pe o parte din teritoriul Ungariei.

Victoria taranilor asupra nobililor

Se poate spune ca si nobilii au fost pregatiti de razboi impotriva iobagilor. Taranii s-au adunat in anul 1437 la poalele unui deal numit Bobalna, spre apus de Dej. Aici, ei au alcatuit o tabara mare, inconjurata cu siruri de carute, asezate cu mestesug, ca un zid. In spatele acestor “ziduri” au strans multe provizii. Meseriasii, alaturati rascoalei, au faurit de zor multe arme.

Armata nobililor era formata din calareti foarte bine inarmati si imbracati in zale. Inainte de lupta, taranii au dorit sa se inteleaga cu nobilii, sa nu se mai verse sange. Chiar au trimis soli sa stea de vorba. Nobilii insa nu au vrut sa asculte cererile taranilor. Mai mult decat atat, ei au prins solii lor si i-au spanzurat. Aceasta cumplita faradelege a aprins si mai tare mania taranilor. Lupta a inceput din nou. La Bobalna s-a dat o lupta apriga intre taranii rasculati si armata nobililor. Cu toate ca taranii erau slab inarmati si nedeprinsi cu mestesugul razboiului, totusi ei au reusit sa-i infranga pe nobili. Dorinta lor fierbinte de a dobandi o viata libera, ura lor dreapta impotriva asupritorilor le-a intarit bratele si i-a dus la izbanda.

Nobilii s-au vazut nevoiti sa ceara pace. Ei au fagaduit sa usureze situatia taranilor.

Viclenia nobililor

Nobilii au promis taranilor ca le va usura situatia, insa au incheiat aceasta intelegere cu gand ascuns, viclean. Totul era bine pus la punct si premeditat. Acestia doreau sa aiba vreme sa stranga o armata mai puternica si sa atace din nou taranimea, ceea ce s-a si intamplat dupa scurta vreme.

Astfel, luptele au reinceput cu si mai mare furie. Taranii rasculati au patruns in Cluj, aunde mestesugarii au trecut de partea lor. Nobilii au fost batuti si a doua oara. Neavand incotro, nobilii au cerut iarasi pace. Dar si a doua oara si-au incalcat cuvantul dat. Luptele au continuat, mult mai aprig si cu mai multa inversunare, dar proviziile si armatele taranilor se imputinau.

In schimb, nobilii se organizau si se inarmau tot mai bine. In cele din urma, taranii rasculati au fost infranti. Multi dintre ei au pierit in lupta, iar altii au fost schingiuiti si omorati de nobili.

Asa s-a sfarsit marea rascoala de la Bobalna, in care taranii romani si maghiari, impreuna cu meseriasii din orase, au luptat impotriva impilarii, pentru o viata mai buna.

Victoriile dobandite impotriva nobililor au aprins in inimile celor asupriti nadejdea ca, pana la urma, tot vor dobandi puterea asupritorilor.