Romania la superlativ

Ne vom referi, pe scurt la: Carpati – cel mai frant sir de munti pe distanta cea mai scurta, Oltul – cel mai lung rau interior, Sfinxul si Babele – monumente al naturii.

Muntii Carpati

Carpatii, la data formarii lor in era tertiara, s-au izbit intai de muntii Cimerici – surpati in adancul pamantului Moldovei de azi, impingandu-i spre noi, apoi de temelia muntilor Macin, foarte dura si rezistenta care a dus la formarea cotului si orientarea lor spre vest.

Fac un cot spre sud, fiind strabatuti de fluviul Dunarea la Portile de Fier. Pe teritoriul tarii noastre cele trei schimbari de directie au dus la formarea Carpatilor Orientali, Meridionali si Occidentali.

Denumirea muntilor Carpati provine de la denumirea unui trib de daci care au trait pe teritoriul Moldovei de astazi si care se numeau, carpi – in traducere pietre.

Muntii Carpati formeaza un lant muntos lung de aproximativ 1.500 de km si strabat teritoriul a opt tari: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, Romania si Serbia. Aproximativ 800 de km din lungimea muntilor Crapati se desfasoara pe teritoriul Romaniei, ocupand 2/3 din suprafata tarii noastre.

Oltul

Raul strabate pe cei 736 de kilometri ai cursului sau unitati de relief cu conditii fizico-geografice diferite.

Oltul izvoraste din Masivul Hasmasul Mare (1800 m) adunandu-si cei 564 de afluenti – ce au o lungime totala de 8465 km – de pe o suprafata de 24.000 kmp, reprezentand aproape 10,1% din suprafata tarii si cuprinzand circa 1500 de asezari situate in cele 6 judete pe care le strabate cu o populatie de peste 1,5 milioane locuitori.

Traverseaza de 3 ori Muntii Carpati prin defileele de la Tusnad (10 km), Racos (12 km), Turnu Rosu (42 km).

Lunca raului in zona superioara prezinta latimi de pana la 10 km, iar in zona inferioara ajunge la 25 km. Afluentii mai importanti sunt Cibinul, Lotru, Oltet, Topologul.

Potentialul hidroenergetic linear reprezinta o valoare de 24% din potentialul tuturor cursurilor de apa interioare.

Au fost odata, construite sau in constructie, 31 trepte de centrale hidroelectrice – dintre care 19 la sud de Cozia – cu acumulari zilnice si saptamanale cu caderi cuprinse intre 8-18 m si debite instalate de la 110 la 330 metri cubi/secunda.

Sfinxul

O formatiune ciudata si misterioasa se inalta maiestuos deasupra Muntilor Bucegi, la o altitudine de 2.216 m. Este vorba despre Sfinxul care lasa impresia ca fortele naturii l-au plasat acolo, pe varful muntelui, pentru a veghea asupra oamenilor. Formatiunea megalitica este cunoscuta drept Sfinx incepand cu anul 1936. Sfinxul este un megalit care s-a format cu acest aspect de cap de om, datorita eroziunii eoliene pe parcursul unei perioade lungi de timp. Dimensiunile sale denota forta pe care aceasta o impune, avand 8 metri inaltime şi 12 metri latime.

Se spune ca Sfinxul este reprezentarea unei divinitati, expresie suprema de putere si demnitate. Asemanarea sa cu Sfinxul Egiptean, atunci cand este privit din anumite unghiuri, cat si accesul relativ usor in zona, au facut ca aceasta formatiune geologica sa devina o atractie turistica importanta. Cea mai veche poza cunoscuta cu Sfinxul dateaza din anii 1900.

In muntii Romaniei exista si alti megaliti care poarta denumirile de sfincsi: Sfinxul de la Toplet, Sfinxul de la Stanisoara, Sfinxul de la Piatra Arsa, Sfinxul Bratocei, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, dar nici unul nu este asa de impunator ca si Sfinxul din Bucegi.

Babele

Un pic mai departe de locul unde se afla Sfinxul, tot in Masivul Bucegi, se inalta alte formatiuni megalitice speciale, Babele. Altitudinea la care acestea pot fi intalnite este de aproximativ 2.292 m. Babele sunt formatiuni stancoase, rezultate in urma eroziunii eoliene si care au capatat forma unor ciuperci.

Babele au mai fost supranumite si „altarele ciclopice din Craiman”, impresionand prin sametia lor, si parand a fi modelate de niste maini gigantice.

Se considera ca in vechime, Babele, alaturi de Sfinx, au fost un loc unde se practica inchinarea la anumiti zei.