Univers de copil

A+ R A-


Sarbatoarea de Buna Vestire - 25 martie

Sarbatoarea de Buna Vestire 25 martieBuna Vestire, numita si Blagovestenie, cade intotdeauna pe 25 martie, fiind o sarbatoare tot asa de mare ca si Invierea sau Pastile.

Daca n-ar fi Buna-Vestire, n-ar fi nici Pastile. Pentru a lamuri acest aspect, dorim sa va amintim o intamplare.

Zice ca intr-un an au picat Pastile in ziua de Buna-Vestire. Preotii, dupa cum e datina, s-au sculat foarte devreme si, mergand la biserica, au inceput sa citeasca liturghia Pastilor, insa despre Buna Vestire n-au amintin nimic. Dupa ce au sfarsit rugaciunile Invierii, asteptau acum sa se faca ziua. In zadar le era insa toata asteptarea, caci ziua nu se mai facea. De la o vreme, vazand ca nu se mai face ziua, au inceput a sta pe ganduri: care sa fie oare cauza? Si, cugetand ei, cat vor fi cugetat, isi aduc aminte intr-un final ca in ziua aceea nu sunt Pastile, ci Buna Vestire, iar ei au facut slujba pentru Pasti nu pentru Buna Vestire. S-au pus deci indata sa faca slujba cuvenita pentru Buna Vestire si, cum au facut rugaciunile si pentru aceasta sarbatoare, indata s-a ridicat intunericul, s-a inseninat si s-a facut ziua. Dar, spre mirarea lor cea mare, au vazut ca nu e dimineata, soarele fiind ajuns in acel moment la amiaza.

De atunci nu mai pica Pastele deodata cu Buna Vestire, ci intotdeauna mai pe urma.

Cat de mare sarbatoare e Buna Vestire si cat de mare e pacatul celui ce lucreaza in decursul ei se poate cunoaste inca din aceasta imprejurare, iar daca macina cineva in ziua aceasta si din faina macinata face mamalia si mamaliga aceea o arunca apoi in apa, pestii nu o mananca. Iar daca ia faina si o presara pe vreun pom, pomul respectiv nu face poame in anul acela. Asa de mare e pacatul de a lucra in ziua de Buna Vestire. Iar daca va rasni in ziua aceasta cu mana indarat si daca va lua astfel faina rasnita si va rasna cu ea vreun pom sau copac, atunci pomul sau ce este, pe loc se si usuca.

Asadar, sa pastram cu strictete aceasta zi de mare sarbatoare, sa o cinstim cum se cuvine, sa ne rugam si sa nu lucram. Buna Vestire e asa de sfanta, ca daca iese vreun pui in decursul ei, nu-i nimic dintr-insul.

Ba, ce este inca si mai mult, daca in aceasta zi se oua vreo gaina, gasca sau rata, atunci ouale acestea nu sunt bune de pus sub closca, pentu ca nu ies pui cumsecade dintr-insele. De aceea, romancele niciodata nu indatineaza a pune sub closca oua ouate de pasarile domestice in ziua de Buna Vestire.

In aceasta zi nimeni nu trebuie sa caute galceava, ca e rau. De asemenea, femeile trebuie sa serbeze cu cea mai mare sfintenie aceasta zi, pentru vestea cea imbucuratoare, care a adus-o Arhanghelul Gavril Preacuratei Fecioare Maria, ca va naste pe Domnul nostru Iisus Hristos, Mantuitorul lumii.


Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Trandafiri de Sfantul Valentin…

Trandafiri de Sfantul Valentin Ziua indragostitilor

Trandafiri de Sfantul Valentin - Ziua indragostitilor Florarii englezi au o vorba: “De Sfantul Valentin important e trandafirul”. Si, merita sa mergem pe mana si conceptia lor. Exista pe piata zeci...

29 iunie Sfintii Petru si Pave…

29 iunie Sfintii Petru si Pavel urari mesaje sms uri si felicitari

29 iunie Sfintii Petru si Pavel urari, mesaje, sms-uri si felicitari Pe 29 iunie ii sarbatorim pe Sfintii Apostoli Petru si Pavel. Va prezentam colectia noastra de urari, mesaje, sms-uri si...

Istoria luminii

Istoria luminii

Istoria luminii Locuind in acele locuri ale globului pamantesc, unde noptile sunt mai lungi decat zilele, popoarele si omenirea s-a straduit sa lungeasca ziua prin lumina, iar aceasta sa fie cat...

Povestea anotimpurilor

Povestea anotimpurilor

Povestea anotimpurilor Era odată un împărat bătrân care avea patru fete. Pentru că era foarte bătrân, împăratul se hotărî să îşi lase împărăţia uneia dintre fiicele sale, dar nu ştia pe...

Ghicitori despre melc

Ghicitori despre melc

Ghicitori despre melc   Afla cateva ghicitori despre melc.   Casa mare-şi duce-n spate, Pe tălpici adevărate, Iar pe unde trece lasă Fir de-argint şi de mătasă. (melcul)