Univers de copil

A+ R A-


Eros şi Psiheea - Legendele Olimpului

 

În basm se povesteşte c-ar fi trăit de mult, de mult, în Creta, un rege şi-o regină care aveau trei fete. Dar orişicâte haruri aveau primele două, cea mai mică, Psiheea, le întrecea cu mult.

Locuitorii ţării şi chiar străini de locuri se grămădeau s-o vadă pe fata cea mai mică a regelui din Creta, lăudându-i frumuseţea, în vreme ce poeţii se adunau acolo, rostindu-i pe-ntrecute fermecătoare versuri:

„De-ai fi printre zeiţe, ele-ar păli de ciudă... căci tu le-ntreci, frumoaso, pe toate laolaltă. Chiar mândra Afrodita ar fi pe lângă tine o floare vestejită, ar fi un strop de apă lângă un lac de munte, ce-şi arde limpezimea sub soarele amiezii... Tu eşti mult mai frumoasă. De-aceea, o, copilă, tu ne vei fi zeiţă... Noi nu mai vrem pe alta”...

Aşa grăiau poeţii, nedumeriţi, fireşte, că poate să existe o astfel de minune.

Nici nu puteau să fie ochi mai adânci, mai galeşi. Obrajii-i erau rumeni. De-o rumeneală dulce, cum are trandafirul involt, plin de parfumuri. Şi buzele!... Ce buze!... Ca rodiile coapte. Şi dinţii: stropi de lapte, din proaspătă mulsoare, în botişor de ciută, ce suge-ntâia oară. Iar graiul ei, un cântec, o muzică divină ce farmecă urechea şi-alină suferinţa, ca un ceresc balsam.

Din pricina Psiheei, pământenii uitau s-o mai sărbătorească pe mândra Afrodita şi lăsau să se stingă pe-altarele ei focul. Podoabele de aur, smulse de pe coloane, din temple şi sanctuare, din dumbrăvile sfinte, erau în schimb aduse ca daruri pentru fată.

Când a aflat zeiţa, s-a necăjit amarnic şi-a început să strige:

- Asemenea ocară?... Cum de o rabdă cerul? Şi darurile mele, flori, jertfe, fructe - toate - să-mi fie smulse oare de fetişcana asta?... De-o fată muritoare?... Cum îndrăzneşte ea să fie mai frumoasă ca mine, Afrodita?

Şi, înfuriată groaznic, zeiţa Afrodita l-a şi chemat pe Eros, copilul năzdrăvan, ce-avea aripi de aur, o torţă şi un arc cu săgeţi fermecate:

- Tu, ce-mi asculţi porunca fără de şovăire, i-a rostit Afrodita cu voce tremurândă, te rog de astă dată să te repezi în Creta şi s-o cauţi pe Psiheea. O vei găsi uşor, căci oamenii, nătângi, se strâng s-o tot admire. Tu însă fă - prin vrajă - să n-o iubească nimeni...

- Atâta ţi-e porunca?...

- Nu. După treaba asta, mai picură-i în suflet Psiheei şi-o iubire nebună pentru-o fiinţă cu totul decăzută, un osândit de soartă, sau cine crezi cu cale... Vreau s-o hulească lumea şi să râdă de ea, c-a îndrăgit un monstru şi, astfel, răzbunarea zeiţei Afrodita va fi îndestulată... Îmi împlineşti voinţa, copilul meu iubit?...

- Da, mamă!... Şi feciorul şi-a-ntins aripi de aur. A zburat prin văzduhuri şi-a poposit în Creta, odată cu-nserarea. Tiptil-tiptil, ştrengarul s-a strecurat în taină, chiar în iatacul fetei. Noaptea era senină şi-o rază de lumină - trecută prin frunzişul cel des de la fereastră - o săruta pe pleoape, pe genele ei lungi. Şi Eros a vrăjit-o pe fata regelui, precum făgăduise zeiţei Afrodita. Dar dibuind prin tolbă, să caute o săgeată cu care s-o ţintească, s-a cam zgâriat la deget. Iubirea pentru fată l-a şi cuprins pe Eros. Lăsându-şi tolba-ncolo, o privea pe Psiheea nesăţios, gândind:

,,E săvârşită vraja: n-o mai pot dezlega. Dar n-am să trag săgeata cu fiere şi otravă, căci fiinţa mi-e robită de chipul tău, Psiheea!”

Şi, suspinând, copilul cel drag al Afroditei s-a întors în Olimp.

Era-n Olimp, dar gândul îi rămăsese-acolo, în palatul din Creta, la fecioara Psiheea, pe care o iubea....

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Fenomenul Mihai Eminescu in cu…

Fenomenul Mihai Eminescu in cultura

Fenomenul Mihai Eminescu in cultura Una din primele mari analize ale fenomenului Mihai Eminescu o gasim in articolul centenar „Eminescu si poeziile lui”, scris de Titu Maiorescu in 1889. Vom...

Horoscop Varsator 2016 Dragost…

Horoscop Varsator 2016 Dragoste

Horoscop Varsator 2016 - Dragoste Anul 2016 nu aduce evenimente semnificative in plan sentimental pentru nativii Varsatori. Totul decurge in mod normal si placut, fara lucruri...

Mesopotamia al doilea centru a…

Mesopotamia al doilea centru al civilizatiei orientale

Mesopotamia - al doilea centru al civilizatiei orientale Daca am putea sa ne urcam in varful celei mai inalte piramide si sa sarutam zarea cu ochi de soim, am zari...

Emotivii in viata sociala

Emotivii in viata sociala

Emotivii in viata sociala Viata sociala constituie o lupta grea. Numai cei inzestrati de natura cu un temperament viguros reusesc sa se ridica si sa se mentina. Inteligenta singura nu este...

Dispozitii tranzitorii si fina…

Dispozitii tranzitorii si finale legea nr 272 din 2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului

Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului CAPITOLUL XIII - Dispozitii tranzitorii si finale   Art. 137. - In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, directia...