Univers de copil

A+ R A-


Psiheea îl pierde pe Eros - Legendele Olimpului

 

În ziua următoare, Zefirul se porneşte pe văi şi, dintr-o dată, vede pe cele două surori ale Psiheei. Le-aduce la palat, pe aripile sale.

Ce-mbrăţişări! Ce lacrimi! Ce chicoteli! Ce râs!... Psiheea le arată palatul fermecat şi sălile în aur şi arginturi, grădinile, pădurile şi toată avuţia ce se afla acolo. Ba, le şi povesteşte că ei i se-mplinesc toate dorinţele, afară de aceea de a-şi vedea bărbatul; şi cum el i-a cerut, cu aspru jurământ, să nu-ncerce să-l vadă. Surorile se miră şi vor s-o iscodească, dar nu au timp prea mult, căci mesele-s întinse şi muzica le cântă. Sclavele nevăzute le-n-treabă de porunci. Şi nu sfârşesc prea bine să spună ce doresc, şi braţe nevăzute aduc bucate, haine, mingii, cercuri de aur, coşuri cu flori, colane, cercei sau pietre scumpe. Mă rog, orice poftesc!

Surorile Psiheei, la-nceput bucuroase c-o revedeau pe fată, încep să fie roase de o invidie din ce în ce mai neagră.

- Ce zici?... Neruşinata!... îşi şoptesc amîndouă, când nu-i de faţă dânsa. Noi o credeam pierdută. Şi ea? Ce bogăţie... Tocmai ei? Cea mai mică?... Bărbatul său, pesemne, o fi vreo zeitate. O fi voinic şi chipeş. Şi noi, cu soţii noştri bătrâni, neghiobi şi şubrezi, ne mîncăm tinereţea. Ba, n-o vezi ce se-ngîmfă? Ne-arată toate cele, de parc-ar fi regină, iar noi nişte sărmane şi umilite sclave... Mai bine să-i dăm sfatul să-şi calce jurământul faţă de soţul său şi să-ncerce să-l vadă noaptea, pe cînd el doarme. Căci el o să se-nfurie şi o s-o pedepsească. Aşa, surioara noastră va pierde din trufie... Ha, ha... E straşnic planul...

Şi cele două scorpii o sperie pe Psiheea. Ii spun că nişte oameni i-ar fi văzut bărbatul. Acesta-i un balaur. În fiecare seară vine dintr-o pădure şi trece înot râul, iară în zori se-ntoarce. Sigur c-o s-o mănânce şi pe soţia sa, cînd o să aibă poftă. Ca să se-n-credinţeze, s-aprindă o lămpiţă noaptea, când doarme el, şi să-i privească faţa.

Psiheea-nfricoşată, ascultă şi promite să le urmeze sfatul. Şi scorpiile pleacă, iar sora cea mai mică rămâne la palat.

Şi, hăt, târziu, în noapte, când soţul doarme dus, Psiheea ia în mână lămpiţă cu ulei şi, uşurel, pe vârfuri, se-apropie de el şi-i luminează chipul.

Acel ce s-odihneşte-naintea ei, pe perne, e monstrul cel mai dulce şi mai frumos din lume. E-naripatul Eros, cu-obrajii ca bujorul, cu bucle lungi de aur pe umerii de nea. Alături are arcul şi tolba cu săgeţi. Ea îi atinge arcul şi tolba, şi-o săgeată o zgârie la un deget. Şi dragostea o prinde cu vie-nvâlvorare pentru divinul Eros.

Se uită cu ardoare la el şi se apleacă, dornică să-l sărute. Atunci, o picătură încinsă de ulei se scurge din lămpiţă. Îl atinge pe zeu, făcându-i o arsură pe pielea delicată.

El, Eros, se trezeşte. O vede pe Psiheea plecându-se asupră-i; e gata să-l sărute cu buzele fierbinţi, în vreme ce cu ochii îl roagă de iertare.

Dar el se saltă sprinten şi zboară pe fereastră. S-a dus pe totdeauna...

Palatele de aur, grădinile, pădurea, izvorul, tot, dispar,

Psiheea-nmărmurită aude numai glasul lui Eros, care-i spune:

- Mi-ai fost atât de dragă! Dar prin nechibzuinţă, acuma m-ai pierdut... căci nu sosise timpul ca să mă poţi vedea...

- Nu, nu vreau, strigă fata, căci te iubesc... şi Eros... eu... voi avea un prunc.

Numai că el zburase şi n-o mai auzea. Silit de legi divine, zeul intra-n Olimp şi mândra Afrodita îi ieşise înainte şi îl certa cu asprime:

- Necredincios!... Viclean!... Duşmana mea de moarte ai luat-o de soţie?... Aşa ne-am înţeles? Ei bine, pentru asta te voi închide-n casă. Dă-mi arcul, dă-mi şi tolba... aripile... făclia... însemnele puterii... Nu mai eşti zeu, ci sclav!

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Masti de Halloween

Masti de Halloween

Masti de Halloween   Noaptea de Halloween nu ar mai fi la fel de magica daca nu ar fi vorba de costumatiile speciale specifice: vrajitoare, stafii, fantome, vampiri, contele Dracula, varcolaci, monstri,...

Lebedele salbatice de Hans Chr…

Lebedele salbatice de Hans Christian Andersen

Lebedele sălbatice de Hans Christian Andersen O poveste care te duce în lumea basmelor: Lebedele sălbatice de Hans Christian Andersen. Povestirea a fost scrisă în 1838. Departe de-aici, acolo unde se...

Maria se preumbla colinda

Maria se preumbla colinda

Maria se preumbla - colinda   Vezi versurile si melodia pentru colinda “Maria se preumbla” pe care o puteti invata si canta de Craciun. Dupa cum se poate observa, fiecare vers se...

Felicitari religioase de Craci…

Felicitari religioase de Craciun de colorat

Felicitari religioase de Craciun de colorat                        In asteptarea ajunului Craciunului si nasterii Domnului nostru Iisus Hristos impreuna cu copiii dumneavoastra, cantand sau ascultand colinde, puteti realiza niste felicitari minunate. In...

In cinstea celei care a plecat…

In cinstea celei care a plecat de Ion Minulescu

În cinstea celei care a plecat de Ion Minulescu   Azi-noapte a plouat ca de-obicei,Că Dumnezeu face ce vrea…O noapte plouă-n cinstea mea…O noapte plouă-n cinstea ei… Azi-noapte, însă, a plouatÎn cinstea celei...