Univers de copil

A+ R A-


Intemeierea voievodatului Transilvaniei

 

Continuandu-si viata neintrerupt pe pamantul tarii noastre, poporul roman din Transilvania si Banat a intemeiat, inca inainte de anul 1000, mai multe cnezate si voievodate. Asa a fost voievodatul de pe valea Somesului, condus de Gelu, voievodatul din tinutul Crisurilor, condus de Menumorut si cel din Banat, condus de Glad.

 

Patrunderea ungurilor in Transilvania

Pe la anul 900, la apus de tara noastra s-a format statul Ungariei. Regii Ungariei, impreuna cu capeteniile ostirii si cu alti conducatori, auzind ca Transilvania e bogata in aur, in paduri si in holde de grau, au cautat s-o ia in stapanire.

Dar cucerirea Transilvaniei n-a fost usoara. Cetele de razboinici unguri s-au izbit de impotrivirea poporului, care isi apara caminele, viata si libertatea. Amintirea luptelor crancene impotriva cuceritorilor ni s-a pastrat chiar in cantecele populare. Asa a fost lupta eroica a poporului condus de voievodul Gelu, care a luptat vitejeste pana la moarte. Infrant si greu ranit, Gelu a cazut pe malul Somesului. Ramas singur, il mai pazea doar calul credincios, care-l purtase in lupta. Povestea spune ca inainte de a muri, Gelu a poruncit calului:

“Cu fierul potcoavei tu-mi sapa

Mormantul pe margini de apa,

Si-n urma cu dintii ma prinde

Si-arunca-ma-n groapa!”

In cele din urma insa, avand armate mai puternice, regale Ungariei a izbutit sa supuna Transilvania.

 

Organizarea Transilvaniei

Dupa cucerire, o parte dintre conducatorii romani din Transilvania s-au alaturat cuceritorilor, impreuna cu care au pus stapanire pe bogatiile tarii, pe satele si pe populatia din ele. Ca sa-si intareasca stapanirea in Transilvania si sa apere granitele, regii unguri au adus oameni tocmai din Germania. Acestia au fost sasii, pe care i-au asezat mai ales in partea de miazazi a Transilvaniei, unde traiesc si astazi, alaturi de romani. Sasii au contribuit la dezvoltarea mestesugurilor si a oraselor.

Voievodatele din Transilvania

 

In acest timp in randul populatiei din tarile noastre s-a statornicit o randuiala noua. Stapanii de pamanturi au devenit tot mai puternici si mai avuti. Ei s-au numit nobili, boieri sau feudali. Acestia au pus pe cei saraci, pe cei fara pamant, pe tarani sa le munceasca. In schimb, li s-a dat in folosinta cate o bucatica de pamant. Pentru aceasta ei trebuiau sa dea feudalului o parte din recolta stransa de pe micile lor ogoare. Acesti oameni care munceau pe mosia stapanului se numeau iobagi. Iobagii nu erau liberi, n-aveau voie sa se mute de pe o mosie pe alta. Totusi, situatia lor era mai buna decat a sclavilor.

Aceasta oranduire noua se numeste oranduirea feudala. Ea a durat in tarile noastre aproape o mie de ani.

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Apa o dimensiune si un aspect …

Apa o dimensiune si un aspect esential pentru sanatate

Apa - o dimensiune si un aspect esential pentru sanatate Planetei noastre i se mai spune si Planeta Albastra si nu intamplator, deoarece peste 70% din suprafata planetei este acoperita de...

Sa invatam sa desenam un pesti…

Sa invatam sa desenam un pestisor

Să învăţăm să desenăm un peştişor   Învaţă, alături de noi, cum să desenezi un peştişor, urmărind poezia de mai jos. E uşor de făcut, iar apoi poţi să îl colorezi.  

Flori de primavara felicitari

Flori de primavara felicitari

Flori de primavara felicitari   Transmite femeilor din viata ta ganduri bune, dedicatii frumoase si urari din suflet la inceput de Martie. Ofera un simbol al primaverii, o floare si o felicitare...

Ghicitori despre meserii profe…

Ghicitori despre meserii profesii

Ghicitori despre meserii - profesii   Află câteva ghicitori despre meserii şi profesii: brutar, bucătar, croitor, educatoare, învăţător, frizer, birjar, agent de circulaţie.  

Compunere Calatori prin Romani…

Compunere Calatori prin Romania

Compunere - Calatori prin Romania Poate ca nici un scriitor roman nu si-a iubit si nu si-a cantat mai patetic locul nasterii, pamantul strabun si tara de maine, ca Alecu Russo,...