Univers de copil

A+ R A-


Intemeierea voievodatului Transilvaniei

 

Continuandu-si viata neintrerupt pe pamantul tarii noastre, poporul roman din Transilvania si Banat a intemeiat, inca inainte de anul 1000, mai multe cnezate si voievodate. Asa a fost voievodatul de pe valea Somesului, condus de Gelu, voievodatul din tinutul Crisurilor, condus de Menumorut si cel din Banat, condus de Glad.

 

Patrunderea ungurilor in Transilvania

Pe la anul 900, la apus de tara noastra s-a format statul Ungariei. Regii Ungariei, impreuna cu capeteniile ostirii si cu alti conducatori, auzind ca Transilvania e bogata in aur, in paduri si in holde de grau, au cautat s-o ia in stapanire.

Dar cucerirea Transilvaniei n-a fost usoara. Cetele de razboinici unguri s-au izbit de impotrivirea poporului, care isi apara caminele, viata si libertatea. Amintirea luptelor crancene impotriva cuceritorilor ni s-a pastrat chiar in cantecele populare. Asa a fost lupta eroica a poporului condus de voievodul Gelu, care a luptat vitejeste pana la moarte. Infrant si greu ranit, Gelu a cazut pe malul Somesului. Ramas singur, il mai pazea doar calul credincios, care-l purtase in lupta. Povestea spune ca inainte de a muri, Gelu a poruncit calului:

“Cu fierul potcoavei tu-mi sapa

Mormantul pe margini de apa,

Si-n urma cu dintii ma prinde

Si-arunca-ma-n groapa!”

In cele din urma insa, avand armate mai puternice, regale Ungariei a izbutit sa supuna Transilvania.

 

Organizarea Transilvaniei

Dupa cucerire, o parte dintre conducatorii romani din Transilvania s-au alaturat cuceritorilor, impreuna cu care au pus stapanire pe bogatiile tarii, pe satele si pe populatia din ele. Ca sa-si intareasca stapanirea in Transilvania si sa apere granitele, regii unguri au adus oameni tocmai din Germania. Acestia au fost sasii, pe care i-au asezat mai ales in partea de miazazi a Transilvaniei, unde traiesc si astazi, alaturi de romani. Sasii au contribuit la dezvoltarea mestesugurilor si a oraselor.

Voievodatele din Transilvania

 

In acest timp in randul populatiei din tarile noastre s-a statornicit o randuiala noua. Stapanii de pamanturi au devenit tot mai puternici si mai avuti. Ei s-au numit nobili, boieri sau feudali. Acestia au pus pe cei saraci, pe cei fara pamant, pe tarani sa le munceasca. In schimb, li s-a dat in folosinta cate o bucatica de pamant. Pentru aceasta ei trebuiau sa dea feudalului o parte din recolta stransa de pe micile lor ogoare. Acesti oameni care munceau pe mosia stapanului se numeau iobagi. Iobagii nu erau liberi, n-aveau voie sa se mute de pe o mosie pe alta. Totusi, situatia lor era mai buna decat a sclavilor.

Aceasta oranduire noua se numeste oranduirea feudala. Ea a durat in tarile noastre aproape o mie de ani.

 

Addthis

Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Nasterile prin cezariana la ce…

Nasterile prin cezariana la cerere se platesc de la 1 martie 2014

Nasterile prin cezariana la cerere se platesc de la 1 martie 2014   Anul 2014 aduce noutati in sistemul medical. Nasterile prin cezariana la cerere se platesc incepand cu 1 martie 2014....

Horoscop 2013 dragoste

Horoscop 2013 dragoste

Horoscop 2013 - dragoste   Cand dragostea a strans laolalta si a contopit doua suflete intr-o unitate sfanta si ingereasca, aceste fiinte au gasit taina vietii. Nu sunt decat cele doua tulpini...

Ghici cine este in oglinda man…

Ghici cine este in oglinda manifestari afective ale copiilor

Ghici cine este in oglinda? - manifestari afective ale copiilor In cadrul evantaiului diferentiat al afectivitatii copilului de pana la 2 ani se contureaza o forma foarte interesanta, aceea a interesului...

Cantecul pacii

Cantecul pacii

Cantecul pacii   Vezi versurile “Cantecul pacii”, scrise de Florica Pranau.   Zboara porumbelu-n zare Sol de pace, sclipitor. Eu i-am dat zborul lui mare Si elan cutezator.  

Povestea Iederei

Povestea Iederei

Povestea Iederei   Demult, tare demult, in vremuri de mult apuse, intr-o tara indepartata, traia un mare imparat. Si era imparatul bogat, atat de bogat incat nici nu-si mai putea socoti averile,...