Stii, mama …

Va oferim spre lectura povestea “Stii, mama …” scrisa de Luiza Vladescu.

- Stii, mama, ce am invata noi azi la gradinita?

- Nu stiu.

- Vrei sa-ti spun?

- Da, spune-mi.

- Atunci lasa lucrul. Aseaza-te aici, langa mine, inchide ochii …. Asa, acum da-mi mainile tale. Asa, tine ochii inchisi. Sa nu-i deschizi, ca ne strici jocul. Acum ghiceste. Tine palmele pe genunchii mei. Acum simti? Degetele mele-s piciruse, palmele tale-s campia verde de pe marginea raului. Vine … fii atenta, cine vine pe campie? Cine topaie-n doua picioare, uite asa: Top! Top!

- Vrabiuta!

- Ai ghicit! Dar acum, ia asculta: Cine merge cu toata laba pe campie: buf! Buf! Buf! Buf!

- O fi lupul!

- Nu!

- O fi vulpea!

- Nici! Uite, pun toata mana-n palma ta. Calc greu: buf! Buf! Si-mi place zmeura si mierea! - - - Buf! Buf!

- Ursul!

- Ursul, mamico. Bravo! Dar acum? Calc usor, cu pas marunt. Stangul, dreptul, stangul, dreptul … Cine crezi, mamico? …

- Cioara?

- Nu, nu-i cioara. E cocostarcul.

- N-ai simtit ca am mai adus doua degete si te ciupeam. Adica era ciocul. Dar acum?! Acum …. N-ai sa ghicesti! Uite, toate degetele de la amandoua mainile mele topaie in palmele tale. Uite. Eu cant si ele joaca:

                        Tra, la, la, la, la, la …

                        Tra, la, la, la, la, la …

- Iepurasii?

- Nu!

- Or fi cintezoii?

- Ha! Ha! Ha! Nu! Nici cintezoii, mamico?

- Sunt fluturasii?

- Nuuu! N-ai sa ghicesti. Sa-ti spune eu?

- Da!

- Asculta cum se joaca, asculta:

                        Tra, la, la, la, laaa …

                        Tra, la, la, la, laaa …

Suntem noi, copiii de la gradinita. Jucam hora pe campia verde. Vezi? N-ai ghicit!