Univers de copil

A+ R A-


Pansamentul salvator – Venetia, gondole si piloni de lemn

Venetia gondole si piloni de lemn - poveste pansamentul salvatorVa oferim spre lectura povestirea „Pansamentul slavator” scrisa de Nikolai Osipov, inclusa in volumul „Din lumea vrajita a plantelor.”

Minunat oras e Venetia-Italia! Aici, in locul strazilor sunt canale, in loc de autoturisme – glondole. Podurile sunt mai numeroase decat trotuarele si caile de acces pentru pietoni. Iar palatele de marmura ce se oglindesc in apa impresioneaza intr-atat incat atrag turistii din lumea intreaga.

Dar venetienii au platit scump frumusetea orasului lor. Venetia a fost cladita pe insule. Contactul cu apa a avut insa un efect vatamator asupra cladirilor. Nisipul ud e moale ca gelatina. Durezi casa si ea se-nfunda incetul cu incetul. Pentru a fixa solul, venetienii au fost nevoiti sa bata in pamant, drept fundament, 400.000 de piloni de lemn. Pe acelasi piloni se sprijina acest maret oras.

Se stie insa ca lemnul putrezeste intr-un sol umed. Si totusi Venetia numara peste o mie de ani vechime.

De unde au primit atunci pilonii Venetiei atata durabilitate?

Trunchiurile si ramurile pomilor sunt acoperite cu scoarta aidoma pielii ce ne inveleste trupul. Atata timp cat scoarta ramane intacta, trunchiul e in siguranta. O data vatamata, insa, prin rani se strecoara sporii ciupercilor daunatoare sau isi fac loc bacteriile de putrefactie care prefac, incetul cu incetul, fibra lemnoasa in putregai.

E foarte rau, fireste, cand scoarta nu mai este intreaga, dar asta nu inseamna ca „ranitul” va muri neaparat. Depinde foarte mult de ce specie de copac e vorba. Intra in joc capacitatea acestuia de a se apara.

Atunci cand scoarta coniferilor e vatamanta, ele incep sa produca rasina, care contne terebentina si colofoniu. Terebentina fiind caustica distruge invadatorii, iar colofoniu lipicios acopera rana cu un „pansament” vindecator. De aceea rasina a capatat si denumirea de substanta datatoare de viata.

Multe daune aduc padurilor gandacii de lemn. Rasina insa apara coniferele si de acesti dusmani. Chiar daca gandacul izbuteste sa sape o galerie in trunchiul copacului, rasina il depisteaza indata si-l pietrifica pentru totdeauna. Gandacii ocolesc, de aceea, pomii sanatosi, bogati in rasina. Mirosul terebentinei are asupra lor efectul luminii rosii a semaforului pentru noi: „Stop! Trecerea oprita!”

Terebentina o gasim la toate coniferele, dar cu deosebire bogata in aceasta substanta este zada. Abundenta rasinii confera acestui arbore o longevitate uimitoare. El se poate pastra secole intregi intr-un sol umed si in apa.

La muzeul Ermitaj din Leningrad sunt expuse roti de la carele antice, impletite din radacini de zada. Ele au stat in pamant mai bine de doua milenii, dara ca putregaiul sa le afecteze cat de putin.

Constructorii venetieni cunosteau bine, se pare, speciile de arbori. Ei au ales, pentru pilonii pe care au durat orasul, cel mai potrivit dintre arbori – zada. Si cu toate ca acest arbore creste in Italia numai in munti, departe de Venetia, cetatenii orasului nu s-au aratat zgarciti cu cheltuielile de transport: au adus mii de busteni de zada si i-au implantat cu fundament pentru viitoarele constructii.

... S-a scurs vremea si, pe neasteptate, locuitorii orasului au fost cuprinsi de ingrijorare: „Dar daca pilonii au putrezit cumva!” Au pus mana pe tarnacoape si lopeti si au scos cativa piloni. I-au cercetat cu atentie, dar n-au descoperit nici cel mai mic indiciu de putrezire. Dai cu toporul, dar nici urma de aschie. De-atata sedere in apa, pilonii s-au pietrificat.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Tigrul animal salbatic

Tigrul animal salbatic

Tigrul - animal salbatic Tigrul se trage din neamul pisicilor. El este foarte frumos si cu corpul plin de vargi colorate. Tigrul este mai inalt, mai vioi, mai sprinten...

Cu Nica la iarmaroc

Cu Nica la iarmaroc

Cu Nica la iarmaroc   Iata poezia “Cu Nica la iarmaroc” scrisa de Bogdana Boeru.   Hai la stele Capsunele Si la nori, Verzi si usori. Vanf lumini din Carul Mare Si-o tara de suparare Langa-o dimineata plina De canepa din...

Despre educatie un precursor

Despre educatie un precursor

Despre educatie - un precursor Fenelon (1651-1715) si-a facut ucenicia intr-o scoala in care o atentie speciala se dadea educatiei fetelor. In aceasta scoala si-a format el convingerea ca educatia acestora...

Creativitatea cultivarea si st…

Creativitatea cultivarea si stimularea acesteia

Creativitatea - cultivarea si stimularea acesteia Fantezia se afla in partea stanga a creierului, in timp ce logica se afla in partea dreapta. Doar cinci din partile creierului nostru...

Mandala de Paste

Mandala de Paste

Mandala de Paste Cu ocazia sarbatorilor de Paste daca doriti sa confectionati impreuna cu copiii dumneavoastra decoratiuni cu care sa va ornati casa si masa de Pasti va venim in ajutor...